Institutul Cato a publicat un raport despre felul în care s-a schimbat mentalitatea socio-politică a migranţilor din anumite state sărace care ajung pe piaţa muncii din ţări dezvoltate economic. Republica Moldova este dată ca exemplu.
Raportul este axat pe conceptul „voice after exit”, care desemnează coeficientul de influenţă pe care migrantul îl mai deţine asupra locului de origine (prin idei însuşite din alte spaţii culturale, remitenţe etc.) după ce ajunge pe o altă piaţă a muncii.
Specialiştii Institutului Cato notează că, la nivel de interacţiune individ-instituţie şi individ-politică, nu există nicio dovadă că o persoană care pleacă dintr-un stat măcinat de grave probleme economice într-un stat autoritar, atunci când revine în rândul societăţii de baştină, va „promova valorile pieţei libere sau principiile de guvernanţă democratică”.
„De exemplu, mulţi moldoveni au migrat în Rusia şi în Europa de Vest (în special în Italia) după criza financiară de la sfârşitul anilor 1990. Regiunile din Moldova din care oamenii au migrat spre Europa de Vest, au înregistrat apoi cel mai scăzut nivel de susţinere politică pentru PCRM în următorul deceniu, în timp ce în regiunile din care s-a migrat spre Rusia, sprijinul pentru regimul comunist a crescut. În cazul Republicii Moldova, Italia a fost un mai bun transmiţător al ideilor liberale decât Rusia”, subliniază autorii raportului.
