Paragraful 116 atribuit Republicii Moldova la Summitul NATO de la Varşovia implică mai multe piste de interpretare, iar una dintre cele mai interesante, în privinţa angajamentului aliat, vizează statul de drept. Opinia îi aparţine lui Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI) al Academiei Române.
În paragraful 116 se spune că „Aliaţii rămân angajaţi pentru ca Moldova să beneficieze de un viitor prosper, sigur şi stabil, în concordanţă cu valorile comune ale democraţiilor europene. Însă, pentru a realiza un asemenea viitor, este important ca Republica Moldova să rămână angajată în implementarea reformelor de care beneficiază toţi cetăţenii săi”.
Cum interpretează expertul Dan Dungaciu acest paragraf? „Mai este un articol în declaraţia citată, care vizează statul de drept. Altminteri spus, că NATO îşi asumă, într-un fel, rolul de alianţă politico-militară. Există o condiţionalitate de tip politic ca să te apropii de NATO. Şi probabil că nu întâmplător deloc, fiecare stat din estul Europei, înainte de a se integra în Uniunea Europeană, s-a integrat în NATO. Pentru că şi integrarea NATO presupune anumite criterii care nu ţin doar de relaţia dintre civil şi militar, dar şi de relaţia mai amplă a funcţionării democratice a unei societăţi. Din punctul acesta de vedere, Republica Moldova a primit un mesaj care este cvasicoerent cu mesajul trimis de către potenţialii parteneri efectivi europeni ai Republicii Moldova. Un mesaj care vizează statul de drept, care face aluzie la corupţie, care face aluzie la modul de funcţionare efectivă a statului Republica Moldova. În termeni de securitate sigur că cineva ar putea să spună că Republica Moldova, fiind aşezată în linia consacrată Ucraina-Georgia, Republica Moldova este aşezată bine, din moment ce Ucraina şi Georgia sunt state aspirante la integrarea în NATO, iar Republica Moldova nu este. Din punctul acesta de vedere, a primit o anumită poziţionare mai sus decât aspiraţiile oficiale ale Republicii Moldova”, a explicat directorul ISPRI într-un interviu oferit postului Europa Liberă.
Există însă şi o parte generatoare de scepticism legat de recent încheiatul summit NATO în ceea ce priveşte Republica Moldova. Dan Dungaciu consideră că, în ciuda declaraţiilor„flamboiante” sau „chiar care sună bine şi au, poate, o doză de realism”, Republica Moldova, în termeni de securitate, „nu a făcut progrese semnificative şi nici nu văd că actuala elită politică de la Chişinău vrea să-şi asume o relaţie cu NATO mai mult decât au făcut-o celelalte seturi de elite politice, care se perindau pe la Chişinău”.
„Ceea ce s-a întâmplat cu Ministerul Apărării, care are în frunte un reprezentant al unui partid, Partidul Liberal, care e singurul care îşi asumă oficial integrarea în NATO, cred în acest moment că ţine mai degrabă de excepţie decât de regulă. Sper să nu fie aşa, dar atmosfera politică din Republica Moldova, inclusiv faptul că nu se mai discută la Curtea Constituţională solicitarea legată de validitatea articolului din Constituţie privind neutralitatea arată că în realitate lucrurile în Republica Moldova rămân aşa cum au fost, de fiecare dată când a fost vorba de NATO, o tăcere foarte profundă, o tăcere foarte semnificativă. Şi, sigur, nici afişaje politice ale unor declaraţii de tipul celei pe care dumneavoastră aţi menţionat-o după summitul de la Varşovia”, a mai afirmat Dungaciu în interviu.
