Neutralitatea Republicii Moldova este nefuncţională, spune ministrul Apărării de la Chişinău, Anatol Şalaru.
„Neutralitatea noastră cea de toate zilele, care există numai în Constituţie, fiindcă neutralitatea nu este raportul între guvern şi cetăţenii ţării. Neutralitatea unei ţări este pe plan internaţional şi această neutralitate trebuie recunoscută. Pentru a recunoaşte neutralitatea, e nevoie de a îndeplini câteva criterii. Și unul dintre aceste criterii sau o cerinţă fundamentală este ca pe teritoriul ţării care pretinde la statutul de stat neutru să nu existe armată străină”, a explicat Anatol Şalaru într-un interviu pentru Europa Liberă.
Ministrul Apărării este de părere că Republica Moldova nu îndeplineşte criteriile de neutralitate, principalul „ghimpe” în această problemă fiind, evident, Grupul Operativ al Trupelor Ruse (GOTR) din stânga Nistrului.
„Aceasta înseamnă că, dacă există armata rusă pe teritoriul nostru, atunci noi putem pretinde să fie şi armata NATO sau altă armată pe teritoriul nostru. În cazul în care noi ne apropiem de NATO prin colaborare, care este prevăzută încă de guvernul comunist, a semnat Parteneriatul pentru Pace, alte domenii de colaborare cu ţările membre NATO, aceasta nu înseamnă că ei vor veni cu armata aici, imediat Rusia face declaraţii foarte belicoase la adresa noastră şi ne ameninţă că noi nu respectăm neutralitatea, dar uită să menţioneze că ei au armată aici. Ori şi-au uitat armata în Transnistria şi nu ştiu că este aici, ori pentru ei Transnistria nu mai este teritoriu care aparţine Republicii Moldova, ori au alte interese. Părerea mea este că Rusia nu-şi va retrage armata din Transnistria, atâta timp cât are interes să menţină la foc mocnind conflictul transnistrean. Fiindcă armata rusă din Transnistria este principala piedică în rezolvarea conflictului transnistrean, principala piedică în recunoaşterea de facto şi de jure a neutralităţii noastre şi principala piedică în calea dezvoltării economice a Moldovei şi a vectorului nostru european. Nu vor fi schimbări în Republica Moldova atâta timp cât conflictul transnistrean nu va fi rezolvat”, a subliniat Anatol Şalaru.
Întrebat dacă există un cadrul legal care să arate negru pe alb că Rusia trebuie să-şi retragă forţele militare din regiunea transnistreană, Şalaru a răspuns: „Există anumite convenţii, anumite documente semnate cu Rusia, în care se stipula foarte clar care este misiunea acestei armate aici, în Transnistria, şi când trebuie să se retragă. Demult această armată trebuia să se retragă din Transnistria. Şi-au asumat angajamente„.
Un alt subiect abordat în interviu şi armamentul din depozitul de la Cobasna. Pe teritoriul separatist controlat de Tirapsol se află, în satul Cobasna, cel mai mare depozit de arme din Europa de Est, construit în 1940, situat la circa 200 de kilometri de punctul de trecere al frontierei Leușeni-Albița. Total necunoscut europeanului de rând, satul Cobasna se află permament pe lista de „alarme roşii” a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), care nu de puţine ori a atras atenţia Chişinăului că deţine pe teritoriul Republicii Moldova o veritabilă bombă cu ceas. Dacă cele aproximativ 20.000 de tone (conform cifrelor făcute publice de organizaţiile internaţionale) de muniţii rămase în depozit în urma destrămării URSS vor fi înghiţite de un incendiu, Republica Moldova s-ar trezi subit în plin cataclism ecologic. În acest depozit se păstrează moştenirea de arme a fostei armate a 14-a, dar și o parte din armamentul din fosta RDG și Cehoslovacia.
Despre depozitul de la Cobasna, Anatol Şalaru a declarat: „Este un risc enorm. Specialiştii şi de la OSCE, şi de la alte structuri internaţionale, care au făcut o estimare şi o evaluare a acestui depozit, ei spun aşa: «În caz de o deflagraţie, de o explozie»… Aţi văzut acum că la Doneţk a avut loc o explozie într-o fabrică mică de armament şi au murit o sută de oameni. Dar în cazul acesta vor fi afectate 5.000 de kilometri pătraţi, înseamnă o bună parte din Ucraina, Transnistria aproape toată şi o bună parte din Moldova. Acest depozit, evacuarea lui trebuie să fie convenabilă şi în interesul şi al transnistrenilor, şi al nostru, şi al Ucrainei, şi al Rusiei, fiindcă este o sursă de muniţie şi de armament pentru contrabandă, care poate nimeri pe mâinile structurilor criminale. Şi aşa a şi fost. Este o ameninţare pentru mediu, fiindcă se vorbeşte că acolo sunt şi multe substanţe chimice. Este o ameninţare pentru viaţa oamenilor. Majoritatea muniţiei de acolo este expirată şi nu poate fi transportată. În ’98-’99 OSCE şi SUA au propus, au adus aici tehnologii şi utilaj special care permite dezamorsarea, distrugerea lor pe loc. Cele care pot fi transportate, pot fi transportate în Rusia sau unde vor ei. În rest, se distruge pe loc şi se elimină acest pericol. Dar Rusia nu vrea să facă lucrul acesta, fiindcă are în felul acesta un motiv să-şi menţină cei 1.200 de soldaţi GOTR în Transnistria”.
Referitor la secretomania care planează peste acest depozit de armament, ministrul Apărării a spus că la mijloc sunt mai multe motive: „În primul rând, să nu se ştie cât armament a fost dat la transnistreni, cât armament a fost vândut la unii şi la alţii, câtă contrabandă s-a făcut de armament. Nu vor să ştie ce se află acolo. Mai ales că în 2011, din informaţiile pe care le avem noi de la ucraineni, Rusia a adus vreo cinci eşaloane de armament şi de tehnică militară în Transnistria. Eşaloane, care nu au fost supuse controlului din partea ucraineană, că atunci era alt regim în Ucraina”.
Despre relaţiile dintre Republica Moldoa şi Alianţa Nord-Atlantică, Şalaru a precizat: „Eu, în calitatea mea de politician, întotdeauna spun: «Părerea mea este că Moldova trebuie să adere la NATO». Dar aceasta o decizie pe care o vor lua cetăţenii, nu o iau eu. Se ia decizia prin referendum sau majoritate constituţională parlamentară care votează acest lucru. Dar trebuie anulat articolul din Constituţie referitor la neutralitate şi atunci când noi considerăm că aderăm la o uniune de valori, la o alianţă de valori, NATO nu este o alianţă militară, este o alianţă de valori, atunci noi, cetăţenii, când vor fi conştienţi de acest lucru… Dar cetăţenilor trebuie să le spună cineva acest lucru. Fiindcă Dodon le spune: «Noi trebuie să facem referendum şi să facem confederaţie», iar eu le spun: „Noi trebuie să facem referendum şi ori să ne unim cu România, ori să intrăm în NATO, fiindcă altă soluţie pe viitor noi nu vom avea”. Dar aceasta e decizia cetăţeanului. Iar politicianul trebuie să vorbească pe faţă, deschis, să spună adevărul cetăţeanului, ca cetăţeanul să ştie ce să aleagă. De aceasta, eu sunt gata să răspund la toate întrebările, să le spun punctul meu de vedere. Şi atunci când am declarat la diferite forumuri internaţionale, eu am spus: «Eu cred că aşa este mai bine. Dar ţara mea este ţară neutră şi nouă nu ni se permite, nu putem adera astăzi la NATO». Dar eu consider că numai sub umbrela NATO putem supravieţui”.
Citiţi aici interviul integral.
