Problema minorilor din Republica Moldova cu cetățenie română pe care și-o „pierd” în urma unui conflict instituțional dintre Autoritatea Națională pentru Cetățenie și Direcția Generală Pașapoarte a fost discutată în ședința de miercuri a Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării din Parlamentul României.
Potrivit unui comunicat de presă, la ședință au participat Dan Mihai Chirica, secretar de stat și Dumitru Florin Baba, director, Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date (DEPABD), Corina Moraru, chestor de poliție, director, Direcția Generală Pașapoarte și Ovidiu Iane, secretar de stat la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni.
Conform practicii legale valabile până în luna februarie 2015, cetăţenia română era recunoscută în cazul minorilor ai căror părinţi au redobândit cetăţenia română, fără a fi nevoie de o cerere separată. De asemenea, persoanele cu vârsta de peste 18 ani aveau dreptul să solicite recunoaşterea cetăţeniei române în baza faptului că erau minori atunci când unul dintre părinți au obținut cetăţenia română. Conform procedurii actuale, minorii nu pot obţine automat cetăţenia, înscrierea acestora în certificatul de cetăţenie al părinţilor fiind obligatorie. Prin urmare, tuturor copiilor minori care şi-au perfectat certificatul de naştere, paşaportul şi/sau cartea de identitate în baza vechii proceduri şi care solicită în prezent, după expirare, reînnoirea actelor, le este refuzat acest drept, întrucât nu pot prezenta certificatul de cetăţenie.
Președintele Comisiei, deputatul Constantin Codreanu, a subliniat gravitatea consecințelor problemei pentru cetățenii români care se regăsesc în situația de a-și pierde locul de muncă sau de a nu-și mai putea continua studiile în urma reglementărilor legislative defectuoase.
„Este nevoie de o rezolvare urgentă care să acopere toate situațiile anterioare și să aducă rezolvare tuturor cazurilor. Numărul acestora nu este cunoscut, dar se estimează la câteva zeci de mii. Așteptăm punctul de vedere promis din partea reprezentanților Ministerului Afacerilor Interne, pe care să-l discutăm la următoarea ședință a Comisiei cu președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie”, a precizat Constantin Codreanu.
În același timp, un grup de inițiativă documentează în mediul online problema „pierderii” cetățeniei române. „Numărul celor care dețin acte românești, dar nu mai pot prelungi valabilitatea lor pentru că s-au trezit, peste noapte, că nu mai sunt cetățeni români e în continuă creștere. Este o încălcare gravă a drepturilor omului și depunem efort să găsim o soluție care să rezolve toate cazurile de acest fel – fie politică sau juridică. Pentru aceasta avem nevoie să cunoaștem numărul aproximativ al persoanelor cu această problemă, specificul fiecărui caz, dar și datele dvs de contact pentru a vă informa mai eficient atunci când există noutăți”, scriu membrii grupului „Cetățenia înapoi”, punând la dispoziție un formular.