Comisia de la Veneția a răspuns luni, 20 iunie a.c. Curții Constituționale a R. Moldova la interpelarea făcută în privința alegerii președintelui R. Moldova. În documentul transmis de Comisie se precizează că pentru evitarea prelungirii crizei constituţionale, cea mai bună soluție ar fi modificarea Constituției R. Moldova.
La 19 aprilie 2011, Curtea Constituţională (CC) a R. Moldova Curtea Constituţională a cerut avizul Comisiei de la Veneţia privind sesizarea care se referă la modalitatea de alegere a şefului statului, depusă la începutul lunii aprilie de către deputaţii din Alianţa pentru Integrare Europeană. În acest sens, CC a adresat trei întrebări Comisiei: Ar putea fi dizolvat Parlamentul în mod repetat, din cauza aceluiași motiv și anume nealegerii preşedintelui? Trebuie să fie aplicată în mod repetat procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova, după alegerile anticipate ale noului Parlament, dizolvat din cauza imposibilităţii de alegere a şefului statului? Poate adopta Parlamentul, prin lege organică, un mecanism care ar instituţionaliza o procedură aptă să asigure alegerea şefului statului şi să nu admită dizolvarea repetată a Parlamentului? Comisia de la Veneţia a subliniat în documentul transmis CC că dizolvarea Parlamentului poate fi realizată în mod repetat, de un număr nedefinit de ori dacă acesta se află în imposibilitatea de a alege preşedintele R. Moldova. Totodată, clarificarea unor aspecte procedurale în vederea facilitării alegerii preşedintelui poate fi posibilă prin adoptarea unei legi organice, care să prevadă termene relevante, posibilitatea desfășurării a mai mult de două tururi de scrutin sau mai multor alegeri repetate. Cu toate acestea, Comisia consideră că este dezirabil să se ajungă la un consens politic în Parlament în ceea ce priveşte candidatul propus pentru postul de preşedinte. Un amendament constituţional ar putea reprezenta cea mai viabilă soluţie pentru a modifica majoritatea necesară alegerii preşedintelui. Spre deosebire de constituţiile altor țări care prevăd mecanisme similare pentru alegerea preşedintelui, Constituţia R. Moldova nu conţine nicio reglementare care ar putea să întrerupă ciclul organizării alegerilor și dizolvărilor Parlamentului dacă acesta nu poate alege președintele. Comisia de la Veneția oferă drept exemplu pentru R. Moldova modelul Greciei. În acest stat, în cazul unei imposibilități de alegere a președintelui cu o majoritate calificată (două treimi şi apoi de trei cincimi), numărul de voturi cu care poate fi ales șeful statului este redus progresiv, până la o majoritate simplă a candidaţilor înscrişi în ziua votării.
În concluziile formulate de Comisia de la Veneţia, este amintit că numai Curtea Constituţională instanţa are autoritatea de a oferi o interpretare finală Constituţiei. Astfel că numai această instanţă poate decide dacă în contextul actual este justificată abaterea de la interpretarea textuală a articolului 78 din Constituţie, comparând această situaţie cu a altor state. De asemenea, Comisia încurajează partidele politice din R. Moldova să îşi asume responsabilitatea guvernării şi să ajungă la o înţelegere cu privire la alegerea preşedintelui.
Documentul Comisiei de la Veneţia poate fi accesat aici.
Imagine: sergiupraporscic.wordpress.com
