Un monument în memoria victimelor deportărilor staliniste a fost inaugurat duminică în localitatea Culiceni din raionul Herța, Ucraina.
Sfințirea monumentului a început cu un serviciu divin, oficiat de părintele paroh Mihai Păduraru. La eveniment a participat primarului satului Culiceni Gheorghe Gologan, directoarea CIE local Angelica Todereanu, președintele Societăţii „Golgota” a românilor din Ucraina Octavian Bivolaru, președintele Asociației „Prietenii Bucovinei, Basarabiei și Ținutului Herța” Vasile Adăscăliței, diplomatul de la Consulatul General al României la Cernăuţi Edmond Neagoe, istoricul bucovinean Dumitru Covalciuc, rudele celor deportați, enoriași, ziariști și activiști civici cernăuțeni, relatează Libertatea Cuvântului.
În noaptea de 6 spre 7 iulie 1949 a avut loc al doilea val al deportărilor din Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herța.
Sovieticii au deportat 11.293 de familii – 35.796 persoane, dintre care 9864 bărbaţi, 14.033 femei şi 11.889 copii. 7620 de familii au fost considerate „chiaburi”, iar celelalte acuzate de „colaborare cu fasciştii”, de „apartenenţă la partidele burgheze româneşti sau la secte religioase ilegale”.
Operaţiune denumită conspirativ „IUG”/Sud s-a făcut în urma Hotărârii Biroului Politic al CC al PC al URSS Nr. 1290-467cc din 6 aprilie 1949 „Cu privire la deportarea de pe teritoriul RSS Moldovenească a chiaburilor, foştilor moşieri, marilor comercianţi, complicilor ocupanţilor germani, persoanelor care au colaborat cu organele poliţiei germane şi româneşti, a membrilor partidelor politice, a gardiştilor albi, membrilor sectelor ilegale, cât şi a familiilor tuturor categoriilor enumerate mai sus”.
Hotărârea, care prevedea „deportarea în Kazahstan, Asia Centrală şi Siberia a 11.280 de familii cu 40.850 de oameni”, era însoţită de un act adiţional în care se specifica decizia Guvernului Sovietic ca „deportarea categoriilor menţionate să se facă pe vecie”, operaţiunea să înceapă pe 6 iulie 1949, ora 02,00, şi să se încheie pe 7 iulie 1949, ora 20,00, informează jurnalista de la Chișinău Rodica Tomașenco.