Folosirea limbii române în scopuri politice și discuțiile aprinse asupra denumirii limbii care este vorbită în Republica Moldova au dus la degradarea situației limbii, a atenționat președintele Academiei de Științe a Moldovei (ASM), Gheorghe Duca, la ședința festivă a Adunării generale a Academiei, dedicată sărbătorii naționale Ziua Limbii Române, relatează Radio Chișinău.
Limba este un însemn distinctiv al fiecărui neam, iar în Republica Moldova nu au fost create condiții favorabile pentru dezvoltarea limbii române atât pentru vorbitorii nativi de limbă română, cât și pentru alolingvi, atrage atenția președintele Academiei de Științe, Gheorghe Duca.
„Discuțiile contradictorii interminabile asupra denumirii limbii, utilizarea problematicii lingvistice în scopuri electorale și politice, lipsa condițiilor sociale pentru încetățenirea și afirmarea limbii ca instrument de coeziune națională au dus mai degrabă la degradare decât crește și îmbunătățire a limbii române pe teritoriul Republicii Moldova”, a spus academicianul.
În cadrul prelegerii susținută tradițional, de Ziua Limbii Române, la Academia de Științe, scriitorul și dramaturgul Andrei Strâmbeanu a vorbit publicului despre relația sa cu limba română și cum a descoperit cărțile românești în copilărie, pe care i le-a lăsat moștenire un preot.
„Primul meu DEX a fost frumoasă limba română vorbită de părinții și consătenii mei. Citeam totul cu sete, poate și pentru că biblioteca era un fruct interzis. Firește, nu le înțelegeam pe toate, dar atunci am înțeles că limba română „este un șirag de piatră rară pe moșie revărsată, așa cum scria Mateevici”. Pentru noi, generația șaizecistă de scriitori, cărțile românești de până la război ne-au fost cei mai buni dascăli”, a mărturisit Strâmbeanu.
Andrei Strâmbeanu a denunțat în discursul său declarația președintelui Igor Dodon, care a anunțat că sărbătorește astăzi „limba moldovenească”.
„Limba noastră maternă e limba română, limbă în care încă Mitropolitul moldovean Varlaam, la 1643, intitulase înțeleapta sa carte „Cazanii sau carte românească de învățătură la dumenicile de preste ani, la praznicele împărătești și sfinții mari”, a subliniat scriitorul.
„Auzi, domnule Dodon? Carte românească scrisă de mitropolitul Varlaam încă în 1643. Lui Putin, care ți-a dat harta vechii Moldove, nu i-ar strica harta Rusiei cea de pe timpul ocupației tataro-mongole”, a adăugat Andrei Strâmbeanu.
Pe 31 august 1989, în urma unor discuţii aprinse şi sub presiunea maselor, Parlamentul votează legile despre limba oficială şi alfabetul latin. Începând cu 1990, ziua 31 august a fost declarată sărbătoare a Limbii Române şi marcată în fiecare an în Republica Moldova.
