Parlamentul European ia distanță față de Republica Moldova. Motivul? Invalidarea alegerilor

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare privind Republica Moldova, în special Rezoluția sa din 21 ianuarie 2016 referitoare la acordurile de asociere/zonele de liber schimb aprofundat și cuprinzător cu Georgia, Republica Moldova și Ucraina⁽¹⁾,

–  având în vedere raportul privind punerea în aplicare a acordului de asociere cu Republica Moldova din 3 aprilie 2018,

–  având în vedere Rezoluția sa legislativă din 4 iulie 2017 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind acordarea unei asistențe macrofinanciare Republicii Moldova⁽²⁾,

–  având în vedere Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei de stabilire a condițiilor politice prealabile pentru acordarea de asistență macrofinanciară Republicii Moldova, anexată la rezoluția legislativă din 4 iulie 2017,

–  având în vedere votul din Parlamentul Republicii Moldova din 20 iulie 2017, de adoptare a unor modificări ale sistemului electoral,

–  având în vedere recomandările ODIHR al OSCE și ale Comisiei de la Veneția din 19 iulie 2017,

–  având în vedere declarațiile din 21 iunie 2018 făcute de președintele Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European, raportorul său privind Moldova și copreședintele Euronest, precum și declarațiile din partea Serviciului European de Acțiune Externă din 20 iunie 2018 și 27 iunie 2018 privind validarea alegerii primarului orașului Chișinău,

–  având în vedere articolul 2 din Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova, în care se precizează că „[…] respectarea principiilor democratice, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale […] stau la baza politicilor interne și externe ale părților și constituie un element esențial al prezentului acord”,

–  având în vedere articolul 135 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât Andrei Năstase a câștigat alegerile anticipate pentru funcția de primar al Chișinăului, după două tururi de scrutin, desfășurate la 20 mai și la 3 iunie 2018, obținând 52,57 % din voturi și învingându-l pe Ion Ceban, care a obținut 47,43 %;

B.  întrucât observatorii internaționali la alegerile pentru funcția de primar al Chișinăului au recunoscut rezultatele și caracterul concurențial al scrutinului;

C.  întrucât la 19 iunie 2018 o instanță din Chișinău a anulat rezultatele alegerilor de primar, pe motivul că ambii candidați s-au adresat alegătorilor pe platformele de comunicare socială în ziua alegerilor, după încheierea legală a campaniei electorale; întrucât niciunul dintre candidați nu a solicitat anularea alegerilor;

D.  întrucât la 21 iunie o instanță de apel la Chișinău a confirmat decizia instanței inferioare, concluzionând că comunicarea cu alegătorii prin intermediul platformelor sociale a afectat ilegal rezultatul alegerilor;

E.  întrucât la 25 iunie Curtea Supremă din Moldova a confirmat decizia instanțelor inferioare de a invalida rezultatele alegerilor de primar din Chișinău;

F.   întrucât, la 29 iunie, Comisia electorală centrală a Republicii Moldova a confirmat hotărârea Curții Supreme de a invalida alegerile pentru funcția de primar al Chișinăului;

G. întrucât invitația de „a ieși la vot”, pe care instanțele au considerat-o ca reprezentând o presiune și influență necuvenită asupra alegătorilor, a fost o practică comună la alegerile anterioare din Moldova și nu a dus niciodată la anularea lor;

H.  întrucât această turnură a situației riscă să abată această țară de la calea aderării la valorile și principiile europene și să surpe încrederea și așa destul de șubredă a cetățenilor moldoveni în instituțiile statului; întrucât partidele politice din Republica Moldova au declarat că acest caz creează un precedent periculos pentru alegerile viitoare și întrucât mii de persoane au protestat împotriva deciziei instanțelor din Chișinău;

I.  întrucât comunitatea internațională, inclusiv Uniunea Europeană și Departamentul de Stat al SUA, a criticat decizia, subliniind că trebuie respectată voința alegătorilor;

J.  întrucât UE și Moldova și-au asumat angajamentul comun de a promova asocierea politică și integrarea economică reciprocă, un proces care presupune ca Moldova să adopte și să pună în aplicare reforme structurale și alte reforme substanțiale în conformitate cu dispozițiile AA/DCFTA și ale Programului de asociere, și implică, de asemenea, un angajament din partea Republicii Moldova de a apăra valorile europene, inclusiv respectul pentru valorile și libertățile umane, democrația, egalitatea și statul de drept;

K.  întrucât invalidarea alegerilor este un semn îngrijorător și semnificativ al deteriorării continue a aplicării standardelor democratice în Republica Moldova, în special dacă ne reamintim că un sistem judiciar independent și transparent este un pilon esențial al democrației și al statului de drept; întrucât această invalidare demonstrează o tendință tot mai pronunțată spre o guvernare autoritară și arbitrară și scăderea simțitoare a încrederii populației în autoritățile și instituțiile sale;

L.  întrucât Parlamentul Republicii Moldova, contrar recomandărilor negative ale OSCE/ODIHR și ale Comisiei de la Veneția, a adoptat o modificare controversată a legii electorale în iulie 2017, care a stârnit îngrijorare față de riscul de exercitare a unor influențe necorespunzătoare asupra candidaților, circumscripțiile cu un singur membru, pragurile excesive de reprezentare parlamentară în cadrul componentei proporționale și riscurile de reprezentare necorespunzătoare a minorităților și a femeilor; întrucât Comisia de la Veneția a subliniat, de asemenea, că polarizarea în jurul acestei inițiative legislative indică faptul că nu a existat o consultare semnificativă și un consens larg între principalele părți interesate;

M.  întrucât, potrivit raportorului special al ONU privind situația apărătorilor drepturilor omului, în Moldova apărătorii drepturilor omului și jurnaliștii sunt victime ale unor campanii de stigmatizare și se confruntă cu acuzații penale motivate politic sau sunt amenințați ori de câte ori sar în apărarea vocilor disidente, în timp ce accesul jurnaliștilor la informații este restricționat;

N.  întrucât, în octombrie 2017, din cauza progreselor insuficiente înregistrate în reformarea sistemului judiciar din Moldova și a neîndeplinirii condițiilor impuse de UE, UE a luat decizia de a bloca o plată de 28 de milioane EUR în cadrul programului UE de reformă a justiției;

1.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la decizia luată de Curtea Supremă din Moldova de a anula rezultatele alegerilor pentru funcția de primar al orașului Chișinău, din motive dubioase și în mod netransparent, care a subminat în mod semnificativ integritatea procesului electoral;

2.  reamintește că alegerile credibile, transparente, echitabile și deschise unei participări largi reprezintă piatra de temelie a oricărui sistem democratic, menținând imparțialitatea și independența sistemului judiciar împotriva oricărui tip de influență politică, fiind, în același timp, piatra de temelie a încrederii în sistemul politic al țării, și că intervențiile politice în sistemul judiciar și în desfășurarea alegerilor contravin standardelor europene la care Moldova a aderat, în special în cadrul Acordului de asociere UE-Moldova;

3.  își exprimă solidaritatea fermă cu acțiunile și cererile miilor de oameni care protestează pe străzile din Chișinău și cer ca autoritățile moldovene să ia măsuri adecvate pentru ca rezultatele alegerilor de primar al Chișinăului, recunoscute, de asemenea, de observatori naționali și internaționali și care reflectă voința votanților, să fie respectate; le cere autorităților să garanteze dreptul la proteste pașnice;

4.  îndeamnă autoritățile moldovene să garanteze funcționarea mecanismelor democratice, insistă asupra faptului că atât puterea executivă, cât și puterea judiciară trebuie să respecte separarea puterilor, să susțină neabătut principiile democratice și să se supună principiilor statului de drept;

5.  își exprimă profunda îngrijorare față de deteriorarea și mai gravă a standardelor democratice în Moldova; recunoaște că decizia instanțelor, despre care s-a afirmat de mai multe ori că este influențată și dirijată politic, este un exemplu al acaparării statului și denotă o criză foarte profundă a instituțiilor din Moldova; regretă că, în ciuda numeroaselor apeluri făcute de comunitatea internațională, autoritățile continuă să submineze încrederea cetățenilor în corectitudinea și imparțialitatea instituțiilor statului;

6.  consideră că, în urma deciziei de a invalida alegerile pentru funcția de primar la Chișinău, condițiile politice pentru asistență macrofinanciară nu au fost îndeplinite, reamintind că „o condiție prealabilă pentru acordarea asistenței macrofinanciare este ca țara beneficiară să respecte mecanismele democratice reale, printre care un sistem parlamentar pluripartit, și statul de drept, și să garanteze respectarea drepturilor omului.”

7.  îndeamnă Comisia să suspende orice plăți prevăzute de asistență macrofinanciară (AMF) pentru Moldova; consideră că orice decizie privind plățile viitoare ar trebui să aibă loc numai după alegerile parlamentare planificate și cu condiția ca acestea să aibă loc în conformitate cu standardele recunoscute la nivel internațional și să fie evaluate de către organisme internaționale specializate, și să fi fost îndeplinite condițiile AMF;

8.  solicită Comisiei să suspende sprijinul bugetar pentru Moldova, utilizând precedentul din iulie 2015, când o astfel de suspendare a avut loc în urma crizei bancare; consideră că mecanismul de suspendare a sprijinului bugetar al UE ar trebui să fie aplicat ca o reacție la invalidare alegerilor pentru funcția de primar al Chișinăului și că acesta ar trebui să includă o listă de condiții care trebuie să fie îndeplinite de către autoritățile moldovene, printre care să se numere validarea alegerilor din Chișinău și derularea de investigații orientate spre rezultate concrete și complet transparente, precum și recuperarea activelor și urmărirea penală a făptașilor, în caz de fraudă;

9.  invită autoritățile să urmeze integral recomandările OSCE/ODIHR și ale Comisiei de la Veneția cu privire la reforma electorală;

10.  își reiterează îngrijorarea cu privire la concentrarea puterii politice și economice în mâinile unui grup restrâns de persoane, deteriorarea statului de drept, a standardelor democratice și a respectării drepturilor omului, politizarea excesivă a instituțiilor statului, corupția sistemică, anchetarea insuficientă a fraudei bancare din 2014, și pluralismul limitat al mijloacelor de informare în masă; își exprimă îngrijorarea cu privire la lipsa de independență a sistemului judiciar, și în special față de cazurile de justiție selectivă folosite ca instrument pentru a exercita presiune asupra opozanților politici; invită autoritățile moldovene să reformeze sistemul judiciar, inclusiv numirea noilor judecători, astfel încât să împiedice sistemul judiciar să intervină în procesul politic și electoral sau să submineze în orice alt mod voința poporului din Moldova exprimată în mod democratic;

11.  este preocupat de faptul că opozanții politici și avocații lor sunt persecutați de autoritățile moldovene prin acuzații și procedurile penale inventate și atrage atenția că, procedând astfel, autoritățile încalcă statul de drept și drepturile oponenților politici și avocaților;

12.  regretă faptul că, după frauda bancară din 2014, în care au fost furați în total aproximativ 1 miliarde USD din sistemul financiar din Republica Moldova, autoritățile au făcut foarte puține progrese în anchetarea amănunțită și imparțială a cazului; îndeamnă la eforturi susținute pentru a recupera fondurile furate și a-i aduce pe cei responsabili în fața justiției, indiferent de apartenența lor politică; consideră că acest lucru este indispensabil pentru a restabili încrederea cetățenilor în instituțiile din Moldova și a restabili credibilitatea autorităților;

13.  solicită autorităților moldovene să respecte principiile internaționale și cele mai bune practici și să garanteze un mediu propice pentru societatea civilă; își exprimă îngrijorarea, în special, față de includerea în actualul proiect de lege privind ONG-urile, aflat în prezent în curs de dezbatere în parlament, a unor dispoziții care ar putea limita finanțarea din străinătate a ONG-urilor din Republica Moldova;

14.  invită Parlamentul Republicii Moldova să consulte societatea civilă și mass-media independentă înainte de adoptarea finală a noii Legi a audiovizualului și să respingă „reformarea sa cu dublă destinație”; își exprimă îngrijorarea cu privire la capacitatea mediei independente, locale și de opoziție din Moldova, care, printre altele, nu dispun de resurse suficiente, de a aplica cerințele din noua lege privind conținutul local obligatoriu;

15.  invită SEAE și Comisia să monitorizeze îndeaproape evoluțiile în toate aceste domenii și să informeze în mod corespunzător Parlamentul;

16.  îi încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR), Serviciului European de Acțiune Externă, Consiliului, Comisiei și statelor membre, Președintelui, prim-ministrului și Președintelui Parlamentului Republicii Moldova. OSCE/ODHIR și Comisiei de la Veneția.