Rezoluţia Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului. Care sunt principalele solicitări

Participanţii la Universitatea de Vară de la Izvoru-Mureşului, ediţia a XVI-a, cu genericul „România şi românii de pretutindeni în anul Centenarului Marii Uniri”, desfăşurată în perioada 1-7 iulie 2018, la finalul dezbaterilor, au adoptat următoarea rezoluţie adresată Administraţiei Prezidenţiale, Parlamentului şi Guvernului României.

Textul rezoluției:

Luând act de faptul că:

Marea Unire de la 1918 reprezintă pentru toţi românii un moment de referinţă şi un reper în devenirea naţiunii române.

Parlamentul României a considerat ca fiind pe deplin legitimă dorinţa cetăţenilor Republicii Moldova care susţin unificarea celor două state şi a declarat, la 27 martie 2018, că România şi cetăţenii ei sunt şi vor fi întotdeauna pregătiţi să vină în întâmpinarea oricărei manifestări organice de reunificare din partea cetăţenilor Republicii Moldova, definind astfel politica statului român şi a instituţiilor sale;

Procesul de asimilare forţată a românilor din comunităţile istorice din jurul graniţelor şi Balcani continuă în mod agresiv şi sistematic, acestea fiind într-un stadiu avansat de pierdere a identităţiilor etno-lingvistice;

Fenomenul emigrării masive a populaţiei României s-a amplificat, producând la scară largă procese şi efecte complexe cu care statul român nu s-a mai confruntat până în prezent şi care implică inclusiv pierderea treptată a identităţii naţionale;

Parlamentul Ucrainei a decis suprimarea învăţământului gimanzial, liceal şi superior în limba română, prin adoptarea unei noi legi a educaţiei, iar Curtea Constituţională a Ucrainei a invalidat legea cu privire la bazele politicii lingvistice de stat prin care limba română obţinuse statut oficial la nivelul mai multor unităţi administrativ-teritoriale de nivelul I, II şi III;

Republica Serbia evită să aplice Recomandarea APCE nr.1845 (2008) privind situaţia minorităţilor naţionale din Voivodina şi a minorităţii etnice române din Serbia;

Parlamentul Republicii Albania a recunoscut minoritatea aromână înrudită, cu numele ei propriu, prin adoptarea unei noi legi privind protecţia minorităţilor naţionale, care permite României ca stat înrudit să sprijine cultural-identitar minoritatea aromână din Albania;

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni este – în privinţa numărului de personal – penultimul printre organelle administraţiei publice centrale din România, iar bugetul alocat organizaţiilor reprezentative ale celor 12 milioane de români de pretutindeni este, în continuare, derizoriu;

Românii de confesiune romano-catolică din judeţele Bacău, Iaşi şi Neamţ sunt supuşi unui proces de maghiarizare forţată, prin abuzul unor politicieni care au impus autorităţilor locale deschiderea de clase cu predare în limba maghiară, cu toate că 98% dintre romano-catolicii din aceste judeţe se declară români;

Românii din judeţele Covasna, Harghita şi parţial Mureş sunt expuşi în continuare unui proces de deznaţionalizare metodică şi sistematică, precum şi de segregare şi purificare etnică din cauza politicii autorităţilor locale, dar şi ca urmare a dezinteresului autorităţilor statului român,

solicităm următoarele Administraţiei Prezidenţiale, Parlamentului şi Guvernului României:

Referitor la românii de pretutindeni

– regândirea structurală, în ansamblu, a instituţiilor abilitate să gestioneze relaţia cu românii de pretutindeni, pentru ca acestea să poată răspunde rapid şi eficient nevoilor majore de natură identitară, educaţională, administrativă şi spirituală ale comunităţilor de români din afara frontierelor;

– definirea şi aplicarea unor politici concrete care să susţină procesul de reunificare al celor două state româneşti, în principal prin unificare culturală, susţinerea consistentă a mass-mediei româneşti de peste Prut şi din ţară, realizarea în mod concret a spaţiului informaţional comun, facilitarea accesului investitorilor din România în Republica Moldova, accelerarea interconectării energetice a celor două maluri ale Prutului ş.a..;

– reînfiinţarea Oficiului pentru Republica Moldova în subordinea Primului Ministru;

– alocarea unui număr de cel puţin 100 de posturi Ministerului pentru Românii de Pretutindeni (MRP), profesionalizarea personalului din MRP, debirocratizarea legislaţiei şi a procedurilor privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni şi alocarea către MRP a unui buget de 50 de milioane de euro;

– regândirea în regim de maximă urgenţă a procedurii de acordare a burselor pentru elevii etnici români din Ucraina, în sensul simplificării semnificative a acesteia;

– acordarea de burse de sprijin identitar tuturor elevilor din Ucraina care studiază în şcoli sau clase cu predare în limba română;

– acordarea unor indemnizaţii de sprijin pentru toţi profesorii din şcolile şi clasele cu predare în limba română din afara graniţelor României;

– acordarea de burse şi indemnizaţii de sprijin identitar elevilor şi profesorilor din şolile şi clasele cu predare în limba română existente în statele în care există comunităţi româneşti autohtone;

– sprijinirea înfiinţării de şcoli publice sau private cu predare în limba română în statele în care există comunităţi româneşti autohtone;

– sprijinirea înfiinţării, în comunităţile mari din emigraţie, a unor şcoli bilingve;

– aplicarea corectă a normei legale de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului în circumscripţia electorală pentru cetăţenii români cu domiciliul în afara ţării, raportat la numărul real al acestora;

– asigurarea unui număr suficient de secţii de votare peste hotare, ţinând cont de numărul real al cetăţenilor români cu drept de vot, precum şi de numărul de secţii de votare organizate în scrutinele anterioare;

– punerea în aplicare a prevederilor HG nr. 492/2004 prin înfiinţarea ICR Kiev, cu filială la Cernăuţi, ICR Moscova, ICR Belgrad, ICR Atena;

– completarea HG nr. 492/2004 cu noi prevederi despre înfiinţarea ICR Sofia şi ICR Tirana, cu filială la Saranda, şi înfiinţarea unor filiale ICR la Bălţi şi Cahul;

– elaborarea de către Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a unei hărţi electronice a tuturor zonelor locuite de români;

– punerea în aplicare a ordonanţei de guvern privind repararea Casei Memoriale Aron Pumnul din Cernăuţi, ca sediu al Muzeului Mihai Eminescu;

– inventarierea situaţiilor de încălcare de către Ucraina a Tratatului bilateral din 1997 în partea referitoare la asigurarea drepturilor naţionale ale etnicilor români;

– aplicarea în regim de urgenţă a Strategiei naţionale pentru românii de pretutindeni pentru perioada 2017-2020, prin care comunităţilor româneşti din vecinătate şi Balcani trebuie să le fie asigurate mijloacele necesare păstrării identităţii naţionale, iar Federaţia Organizaţiilor Româneşti din Centrul şi Sud – Estul Europei să devină principalul partener de consultare al instituţiilor Statului Român în implementarea Strategiei;

– modificarea metodologiei de selecţie a bursierilor;

– completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991, astfel încât aceasta să prevadă posibilitatea dobândirii, în procedură simplificată, a cetăţeniei române, de către românii de pretutindeni;

– suplimentarea numărului de posturi pentru Comisia Naţională pentru Cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie;

– instituirea prin lege a zilei de 10 mai ca Zi a Românităţii Balcanice şi reluarea în acest sens a tradiţiei existente până în anul 1948;

– monitorizarea respectării şi implementării Recomandării APCE nr. 1845 (2008) privind situaţia minorităţilor naţionale din Voivodina şi a minorităţii etnice române din Serbia;

– stoparea procesului de maghiarizare a românilor romano-catolici din judeţele din Moldova şi sprijinirea păstrării identităţii româneşti a acestora.

Referitor la românii din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş

– elaborarea, sub egida Academiei Române, a unei Strategii guvernamentale coerente de dezvoltare economico-socială şi culturală a judeţelor Covasna şi Harghita, care să asigure efectiv respectarea drepturilor comunităţii româneşti numeric minoritare în zonă;

– înfiinţarea în cadrul Secretariatului General al Guvernului a unui Departament pentru comunităţile româneşti numeric minoritare din ţară, structură fără personalitate juridică, al cărei obiect de activitate să îl constituie sprijinirea acestora şi care să asigure coerenţa şi continuitatea preocupărilor autorităţilor centrale faţă de problematica acestor comunităţi;

– numirea unui consilier prezidenţial, respectiv, al primului ministru, care să monitorizeze situaţia comunităţilor româneşti numeric minoritare din ţară şi să coordoneze politicile guvernamentale privind românii aflaţi în dificultate culturală şi identitară;

– asigurarea respectării statutului, rolului şi funcţiilor limbii române ca limbă oficială în activitatea instituţiilor administraţiei publice locale, inclusiv prin amendarea normelor care aduc atingere acestui statut în teritoriu;

– organizarea în acest an al Centenarului Marii Uniri a unei şedinţe a Guvernului României, în judeţele Covasna şi Harghita, ocazie cu care să se aprobe o serie de proiecte de larg interes cetăţenesc, cu implicaţii concrete asupra bunei convieţuiri interetnice;

– stabilirea prin lege a unor garanţii privind asigurarea cadrului legal de reprezentare a populaţiei româneşti din zonă în structurile decizionale legislative şi administrative locale şi centrale;

– distribuirea în mod proporţional cu ponderea populaţiei româneşti a fondurilor alocate pe proiecte culturale de către autorităţile locale şi rezolvarea problemei încadrării unor intelectuali de naţionalitate română la Bibliotecile Judeţene Covasna şi Harghita, la casele municipale de cultură şi în primăriile municipale, orăşeneşti şi din localităţile etnic mixte;

– neadoptarea Codului administrativ, cu amendamentele UDMR, care ţintesc diminuarea funcţiilor limbii române în administraţia de stat şi diminuarea atribuţiilor prefectului, având drept ultim scop autonomia teritorială pe criterii etnice şi purificarea de români a zonei;

– implicarea europarlamentarilor români, precum şi a membrilor Adunării Parlamentare a Consiliului Europei şi Congresului Puterilor Locale şi Regionale, în prezentarea corectă a situaţiei reale referitoare la respectarea de către România a prevederilor instrumentelor juridice europene şi internaţionale în domeniul autonomiei locale şi a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale;

– anularea restituirilor ilegale de proprietăţi imobiliare care au aparţinut statului român, precum şi adoptarea unei legi care să permită îndreptarea abuzurilor privind retrocedarea ilegală a unor proprietăţi agricole, forestiere şi imobiliare din România. În acest sens, susţinem Memoriul istoricului dr. Vasile Lechinţan privind anularea retrocedărilor ilegale către Episcopia Romano-catolică de Alba Iulia;

– încetarea finanţării din bani publici sau a oricărei alte forme de sprijin a manifestărilor, programelor, proiectelor sau acţiunilor de orice natură care contravin intereselor naţionale ale poporului român, Constituţiei şi legilor ţării, culturii şi tradiţiilor istorice, precum şi bunei convieţuiri interetnice;

– adoptarea unor reacţii ferme de respingere şi dezaprobare a imixtiunilor inacceptabile ale reprezentanţilor Guvernului de la Budapesta în problemele interne ale României şi asigurarea respectării prevederilor Tratatului de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate dintre România şi Ungaria;

– denunţarea şi contracararea încercărilor de denaturare a identităţii românilor romano-catolici din Moldova, care urmăresc manipularea unei comunităţi religioase în scopuri geopolitice şi transformarea ei artificială într-o aşa-zisă ‘minoritate naţională’;

– finanţarea lucrărilor de reabilitare a cimitirelor şi monumentelor eroilor români din localităţile judeţelor Covasna şi Harghita;

– alocarea fondurilor necesare pentru începerea lucrărilor de amenajare a Muzeului în aer liber din Voineşti-Covasna, din cadrul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni;

– alocarea fondurilor necesare pentru continuarea cercetărilor arheologice la Cetatea Zânelor, cetate dacică din Covasna, şi introducerea ei în circuitul turistic;

– introducerea în regim de urgenţă a restaurării bisericii ortodoxe din Breţcu, judeţul Covasna, valoros monument istoric aflat într-un avansat stadiu de degradare;

– asigurarea finanţării pentru construcţia unei noi săli de sport la Complexul Sportiv Naţional Izvoru Mureşului;

– susţinerea Grupului de Acţiune şi Solidaritate Civică Naţională pentru Românii din Harghita şi Covasna constituit cu ocazia ediţiei din acest an a Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului.

Izvoru Mureşului, judeţul Harghita, România
7 iulie 2018

Semnează:
Alianţa pentru Centenar
Federaţia Organizaţiilor Româneşti din Centrul şi Sud – Estul Europei
Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni
Centrul European de Studii Covasna – Harghita

Asociaţia Civică pentru Demnitate în Europa
Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş
Asociaţia Romano – Catolicilor din Moldova „Dumitru Mărtinaş”
Asociaţiunea ASTRA, despărţământul „Mihail Kogălniceanu” din Iaşi
Asociaţiunea ASTRA, despărţământul „Eugen Hulea” din Alba Iulia

Asociaţia „Răsăritul Românesc” din Republica Moldova
Platforma Civică „Acţiunea 2012”
Asociaţia „Din trecutul nostru”
Blocul Unităţii Naţionale din Republica Moldova
Asociaţia Unirea – ODIP

Mişcarea civică „Tinerii Moldovei”
Uniunea Interregională „Comunitatea Românească din Ucraina”
Comunitatea Românilor din Serbia
Congresul Românilor din Serbia
Asociaţia pentru Cultura românilor/vlahilor din Serbia, ‘Ariadnae Filum’

Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria
Federaţia Asociaţiilor de Români din Europa
Asociaţia Casa Mării Negre din Constanţa
Asociaţia ‘Voievozii Munţilor’ din Vâlcele, judeţul Covasna