Miercuri, 19 decembrie 2018, deputatul PMP Constantin Codreanu, președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, a prezentat în Camera Deputaților, într-o declarație politică, prioritățile pentru 2019 privind sprijinul românilor de pretutindeni.
Deputatul Constantin Codreanu a ținut să puncteze: „Domnule președinte, distinși colegi, suntem la sfârșit de an, încheiem o sesiune parlamentară, iar faptul ne oferă prilejul fixării priorităților pentru sesiunea următoare. În calitate de președinte al Comisiei pentru Comunitățile de români din afara granițelor țării îmi exprim speranța că în anul post-Centenar 2019 membrii corpului nostru legiuitor vor reuși să manifeste solidaritate națională exemplară, să răspundă așteptărilor milioanelor de români din comunitățile istorice și diaspora, aprobând un minim de schimbări în bine”.
Propunerile lui Constantin Codreanu:
-
Creșterea substanțială a fondurilor bugetare alocate Ministerului pentru Românii de Pretutindeni (MRP) cel puțin la nivelul fondurilor alocate Departamentului Relații Interetnice destinate organizațiilor celor 19 minorități naționale din țara noastră. Așa cum am mai spus de la această înaltă tribună, necesarul în domeniu este estimat la peste 200 de milioane de lei. Pentru motive de realism însă, cât suntem în dezbatere pe marginea proiectului Legii Bugetului de stat pe anul 2019, formulez cererea ca anul viitor MRP să-i fie alocate cel puțin 100 de milioane de lei, cu posibilitatea dublării acestor fonduri în 2020;
-
Consolidarea capacității administrative a Ministerului pentru Românii de Pretutindeni prin creșterea personalului angajat. În prezent, sub acest aspect, MRP este cel mai mic dintre ministerele din România, comparabil cu Ministerul pentru Relația cu Parlamentul și sub nivelul unor Departamente sau Birouri, chiar dacă trebuie să gestioneze problematica vastă și complexă a celor circa 6 milioane de români din comunitățile istorice din jurul granițelor și Balcani și a încă circa 6 milioane de cetățeni români din diaspora;
-
Modificarea cadrului legislativ în vigoare în materie electorală, astfel încât, după alegerile parlamentare următoare, cetățenii români din Republica Moldova și diaspora să fie reprezentați proporțional în Camera Deputaților și Senatul României, conform normelor de reprezentare aplicabile în cazul cetățenilor din țară. Avem nevoie de mai mulți parlamentari din afara granițelor în Camera Deputaților și Senatul României. Potrivit datelor Ministerului Afacerilor Interne, numărul cetățenilor români cu domiciliul stabil în alte state este de 782 641 de persoane dintre care 251 886 în Republica Moldova.
În toate aceste demersuri „trebuie să acționăm solidar și unanim, dincolo de culoarea politică sau alte criterii”. De asemenea, la nivelul Guvernului, un minimum de așteptări ale românilor din afara granițelor țării vizează, în opinia deputatului:
-
Consolidarea relației cu românii majoritari din cel de-al doilea stat românesc și comunitățile lor locale, prin acordarea de sprijin direct. În acest sens, merită să ne concentrăm efortul privind înființarea la Chișinău a unui Fond de Investiții, după modelul fondurilor de investiții ale altor state. S-a vorbit o vreme despre Fundația Moldova. Interesul strategic al României de stabilizare economică a spațiului de la răsărit de Prut ne dictează să acționăm pe această direcție, într-un efort de solidaritate națională;
-
Deblocarea procesului de redobândire a cetățeniei române de către cei născuți cetățeni români și urmașii acestora. Faptul ar fi posibil prin dublarea numărului membrilor Comisiei Naționale pentru Cetățenie din cadrul Autorității Naționale pentru Cetăț Creșterea acestuia de la 21 la 41 ar însemna un câștig imens pentru statul român. Este suficient ca ministrul Justiției să aprobe o astfel de schimbare, dacă există voință politică. Și vreau să sper că 21 de salarii în plus, pentru a rezolva problemele câtorva milioane de români extrafrontalieri, nu reprezintă o povară pentru țara noastră și nici o dificultate pentru guvernare.
„M-am referit la un minimum de soluții, chiar dacă problemele pe care le întâmpină românii din comunitățile noastre istorice sau cei din diaspora sunt cu mult mai multe. Sper că asupra acestui minim de chestiuni putem fi consensuali și solidari, demonstrând voință politică și patriotism autentic”, a mai explicat Codreanu.
