„Rezolvarea cazului Palanca între Ucraina şi Republica Moldova reprezintă un fenomen pozitiv, deoarece a fost eliminată bariera relaţiilor diplomatice moldo-ucrainene”, a declarat politologul Artem Filipenko pentru Agenţia Informaţională REGNUM.
„Însă nu trebuie să uităm că Palanca este doar o parte a chestiunii dunărene. Important este ca acum să nu fim înşelaţi de sentimentul euforiei. Există posibilitatea ca disputa teritorială să fie rezolvată şi astfel să se uite de miza şoselei de la Palanca. Există astfel riscul ca proiectul de construcţie a autostrăzii Odessa-Reni să fie anulat”, a declarat politologul ucrainean.
În opinia lui Filipenko iniţiativa Republicii Moldova de a conecta portul Giurgiuleşti cu nodul transporturilor comerciale transfrontaliere prin participarea României, reprezintă o provocare la adresa porturilor din Ucraina. „Desigur că portul Giurgiuleşti nu dispune de capacitatea asemănătoare cu porturile ucrainene, însă pot fi adoptate decizii politice, în contextul intensificării relaţiilor moldo-române, care pot duce la atragerea de noi investiţii având drept scop destabilizarea activităţii porturilor din Ucraina”, a declarat Filipenko citat de REGNUM.
La fel, expertul consideră că portul Giurgiuleşti ar reprezenta o adevărată ameninţare ecologică în delta Dunării, astfel „Kievul ar putea apela la instituţiile europene să exercite o presiune asupra Republicii Moldova”.
Notă Info Prut: Amintim că la 30 iunie a.c. Republica Moldova şi Ucraina au semnat actul de amplasare a semnelor de frontieră în satul Palanca, pe sectorul de autostradă Odessa-Reni, care corespunde întocmai prevederilor Tratatului între Republica Moldova şi Ucraina cu privire la frontiera de stat, din 18 august 1999. Conform acordului, Ucraina va fi însărcinată în utilizarea şi întreţinerea şeselei, la rândul său Republica Moldova îşi rezervă dreptul de a utiliza porţiunea sa de şosea, unde nu se vor efectua controale vamale. Astfel, locuitorii satului Palanca pot utiliza liber cele 900 ha de teren arabil situate pe partea opusă a şoselei.
Protocolul adiţional al tratatului bilateral moldo-ucrainean din 23 octombrie 1992, a fost semnat în 1999 de către deputatul Vasile Şova în numele preşedintelui Vladimir Voronin şi dispune că ”Republica Moldova îi va transfera Ucrainei terenul inclus în bucla fluvială Nişaliu situată în raza comunei Crocmaz (107,7 ha), sectorul şoselei Reni-Odessa situat în raza comunei Palanca cu o lungime de de 7,77 km, o lăţime de 23 m şi o suprafaţă de 18 ha, cu subsolul corespunzător, precum şi părţile din moşia comunală situate la sud de şosea, anume Piscicola, Păşunea, Abdiv et Baibol (9,26 km2), formând în total 10,5 km2, în schimbul unui teritoriu corespunzător situat între comunele Giurgiuleşti din Republica Moldova şi Reni din Ucraina, teritoriu comportând o porţiune de mal de-a lungul fluviului Dunărea”.
Foto: Observator
