Deputatul Constantin Codreanu a prezentat miercuri în Camera Deputaților o declarație politică despre efectele pe care le are proiectul de lege privind limba ucraineană asupra etnicilor români din Ucraina.
„Doresc să vă fac cunoscut că începând cu săptămâna trecută am primit din regiunile Transcarpatică, Cernăuți și Odesa, în care locuiesc cei mai mulți dintre membrii minorității naționale române, mai multe semnale de îngrijorare în legătură cu dezbaterile în lectura a doua, în Parlamentul de la Kiev, a proiectului de lege ”Cu privire la funcționarea limbii ucrainene ca limbă de stat”. Anterior, liderii comunității autohtone românești din Ucraina ne-au adresat un amplu Memoriu tratând, între altele, același subiect. De ce suntem îngrijorați, împreună cu românii din Ucraina, de acest proiect de lege? Pentru că el continuă linia politică a suprimării mai multor drepturi ale minorității noastre înrudite din Ucraina și este de natură să amplifice procesul de ucrainizare forțată”, a menționat parlamentarul.
Codreanu a enumerat principalele prevederi ale controversatului proiect de lege:
- stabilește că instruirea în instituțiile preșcolare, școlare, profesionale sau universitare va fi trecută treptat în limba ucraineană de stat;
- toate manifestațiile culturale din țară vor trebui să se desfășoare exclusiv în limba ucraineană (reprezentările teatrale în limbile minoritare vor trebui să fie însoțite de subtitrare în ucraineană; filmele artistice sau documentare vor putea fi turnate doar în ucraineană, iar dacă în acestea vor apărea replici în vreo limbă minoritară, acestea vor trebui dublate în limba oficială);
- limba ucraineană va deveni obligatorie pentru toate publicațiile periodice ale minorităților, ca și pentru presa audiovizuală a minorităților sau pentru minorități (toate revistele sau ziarele în limba română vor trebui să tipărească și un tiraj în limba ucraineană, chiar dacă acesta nu este solicitat de nimeni; orice text scris sau rostit în vreo limbă minoritară în presă va trebui dublat în ucraineană; toate paginile de internet, inclusiv cele ale oricărei organizații neguvernamentale ale minorităților naționale, vor trebui să aibă versiune completă în limba ucraineană, riscând altfel blocarea sau suspendarea/închiderea);
- întregul personal din domeniul serviciilor (comerț, sănătate etc.) din regiunile de viețuire compactă și majoritară a minorității autohtone românești din Ucraina va trebui să treacă la utilizarea limbii ucrainene în raport cu clienții lor neucraineni;
- este prevăzută redarea obligatorie a tuturor toponimelor istorice ucrainene sau românești exclusiv în transcripție ucraineană (românii din Ucraina nu vor mai putea scrie sau spune Kiev, Cernăuți sau Nistru, așa cum s-a consacrat în limba română, ci doar Kyiv, Chernivtsi sau Dnister).
„Iar cui nu-i va plăcea și nu se va conforma acestor prevederi legale, i se vor aplica sancțiuni destul de drastice. Deputații ucraineni au prevăzut amenzi usturătoare. Dacă, bunăoară, un consilier local de naționalitate română dintr-o comună românească din regiunile Transcarpatică, Cernăuți sau Odesa, va îndrăzni să întrebe ceva în română, chiar dacă și primarul și toți membrii consiliului ar fi de origine română, acestui consilier i se va aplica o amendă de 7000 de hrivne (circa 260 de dolari SUA), iar dacă un învățător sau profesor român va încerca să-i explice unui elev român orice în română, profesorul sau învățătorul va fi supus amendării cu 5100 de hrivne (circa 189 de dolari SUA), echivalentul unui salariu lunar. În domeniul comerțului (aplicabil, de exemplu, oricărui vânzător român din orice localitate românească din Ucraina, care ar încerca să vorbească cu vreun cumpărător român în română), pentru început va fi dat un avertisment, iar pentru încălcare repetată amenda va constitui 6800 de hrivne (circa 252 de dolari SUA). În cazul încălcării pentru a treia oară a acestei prevederi amenda va constitui 12000 de hrivne (circa 445 de dolari SUA). Ceea ce este mai grav este că deputații din Rada Supremă au prevăzut ca orice îndemn de a dezbate chestiunea de a i se conferi vreunei limbi, alta decât ucraineana, statut cooficial la nivelul vreunei unități administrative de nivelurile I, II sau III (sat, oraș, raion, regiune) va fi considerat drept îndemn la răsturnarea regimului constituțional și se va sancționa cu privațiune de libertate până la 10 ani. Și asta într-o țară în care minoritățile naționale constituie între 7 și 10 milioane de persoane”, a explicat Codreanu.
În acest context, deputatul a venit cu propunerea de a forma un grup de parlamentari care să se deplaseze la Kiev pentru discuții cu deputații din Rada Supremă, „într-o ultimă încercare de a tempera elanul antiminoritar al corpului legiuitor ucrainean”. De asemenea, acesta a solicitat Guvernului de la București și Ministerului Afacerilor Externe să întreprindă toate cele măsurile necesare pe plan bilateral „pentru a nu admite consecințe nefaste asupra minorității naționale române din Ucraina, dar și pentru sesizarea oficială în această chestiune a organismelor europene și internaționale abilitate cu respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, în speță ale persoanelor aparținând minorităților naționale”.
