E scandal uriaș într-una dintre instituțiile-cheie ale statului român! Concret, la Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni s-ar fi făcut „execuții” la ordin, fiind cinci oameni disponibilizați în aceeași zi, transmite www.bugetul.ro, preluat de InfoPrut.
Motivul? Mai multe persoane ale instituției au sesizat Curtea de Conturi și Corpul de Control al Prim-ministrului, după directorul-adjunct al Institutului, Nicolaea Brînzea, și-a mărit cu de la sine putere salariul de la 10.880 de lei, pragul maxim admis de lege, la 17.000 de lei.
Ulterior, după ce a fost forțat de instanță să-și reducă salariul, Brînzea s-a răzbunat, prin interpuși, pe cei care l-au turnat, a precizat, pentru Bugetul.ro, Iulia Modiga, una dintre cele cinci persoane concediate.
„Conform ROF-ului cu modificările și completările ulterioare, directorul general poate să delege atribuțiile sale către directorul general adjunct, directori sau către orice altă persoană, în baza deciziei de delegare.
Directorul general a delegat atribuțiile către o anumită persoană din Institut. A doua zi, ministrul pentru românii de pretutindeni a intervenit cu un Ordin peste decizia directorului general, prin care a numit director general altă persoană, mâna dreaptă a directorului adjunct, aflat în concediu medical de aproape 90 de zile, concomitent cu șoferul lui, care în acte e consilier la Institut. În aceeași zi, această persoană a încetat detașările a 5 angajați”, ne-a dezvăluit Modiga.
Angajată din anul 2016, prin detașare, la Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi”, ea susține că Brînzea are legături atât la Guvern, cât și la Președinție. Totodată, Modiga povestește despre metodele care s-au folosit împotriva ei și a colegilor săi: șantaj și corupere, telefoane la miezul nopții și promisiuni.
„Mulți dintre voi m-ați întrebat ce s-a întâmplat, în detaliu.
Ei bine, de la începutul lui 2016 sunt angajată prin detașare la Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni, un loc de muncă unde, pe lângă îndeplinirea sarcinilor profesionale pe măsura pregătirii mele academice, am pus și mult suflet. De ce am pus suflet? Pentru că sarcinile profesionale însemnau grijă față de românii din jurul granițelor, care dispar în tăcere, care se sting sub ochii noștri.
Pe lângă piedicile birocratice întâlnite la fiecare pas, și pe care am reușit să le depășim sau să le îmblânzim, în instituție am descoperit un grup care acționează similar unui grup infracțional organizat, care luptă nu pentru românii din comunitățile istorice românești, ci pentru satisfacerea intereselor proprii, financiare și de parvenire socială.
Am fost concediată prin încheierea detașării, împreună cu majoritatea oamenilor cinstiți din instituție, pentru că ajunsesem să afectăm interese mai mari decât ale acestui biet institut, la nivel de Minister, de Guvern.
Să nu vă imaginați că nu am urmat în acești ani toate căile legale și administrative pentru a opri jaful din instituție. Luni întregi mi-am petrecut relatând nereguli și oferind explicații scrise tuturor, de la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni la Corpul de Control al Primului Ministru al României, la Curtea de Conturi și către instanțele judecătorești.
Ca să vă faceți o idee, iată câteva dintre cazurile de încălcare a legii, descoperite de mine și de colegii mei, și semnalate organelor de control:
– proiecte care nu țineau de atribuțiile Institutului, desfășurate în țări ca Israel, doar pentru că directorul adjunct are marele vis de a ajunge ambasador în acest stat;
– mărirea salariului cu de la sine putere al directorului adjunct, de către directorul adjunct, de la 10.880 de lei, pragul maxim admis de lege, la 17.000 de lei;
– plata unor abonamente de telefonie mobilă pentru 13 persoane care nu mai lucrau în Institut de ani de zile;
– deplasări în interes personal cu mașina de serviciu și cu bani de motorină din banul public peste tot în țară;
– recompensarea unor angajați (casierul, șoferul, persoana responsabilă de resurse umane sau cu controlul financiar preventiv) cu „excursii” acolo unde se derulau proiectele (nu în Timoc, Cernăuți sau la Ismail, că acolo nu le plăcea, ci în Spania, Italia, Israel);
– interpretarea eronată a unor Ordine, ca acela care impune ca românii din jurul granițelor să mânânce în proiect de 20 de lei/zi;
– achitarea ilegală a unor taxe, ca cea de participare la Marșul Holocaustului, de 6290 de euro, în vreme ce un preot din Valea Timocului era plătit cu 150 de euro în mână să țină cursuri duminicale de limbă, cultură și spiritualitate română copiilor noștri români din regiune;
– falsificare de acte, fals intelectual etc.
În urma concedierii prin încheierea detașării mă voi adresa în instanța de judecată pentru anularea Ordinului de ministru prin care a fost numită la conducerea Institutului Oriana Miclea, casnică până la 41 de ani, mâna dreaptă a directorului adjunct, întrucât Ordinul a venit peste Decizia directorului general, care delegase atribuțiile sale către o persoană care putea să asigure un management sănătos și responsabil al instituției, un cercetător, sociolog și jurist.
Sunt uluită de influența anumitor medii pe care directorul adjunct al Institutului le accesează, atât la Guvern, cât și la Cotroceni, implicit, pe anumiți reprezentanți ai evreilor originari din România, stabiliți în Israel, pe care acesta i-a păcălit, creându-le falsa impresie că luptă pentru drepturile lor.
Șantaj și corupere, telefoane la miezul nopții și promisiuni: metode prin care pot fi manipulate sau obținute deciziile în statul român.
Este așa în toate instituțiile acestui stat român? Ce putem face? Lăsăm mâinile jos sau ne luptăm cu mafia care ne vrea pe noi reduși la tăcere și pe românii din jurul granițelor dispăruți?”, a istorisit ea.
De asemenea, Iulia Modiga a precizat, pentru Bugetul.ro, că vor mai urma și alte „execuții” în interiorul instituției.
Redacția noastră a încercat să contacteze astăzi Departamentul de Comunicare al IEH, însă nu ne-a răspuns nimeni la telefon.
Brînzea, forțat de judecători să-și scadă salariul
Curtea de Apel București a hotărât definitiv (prin Decizia nr. 2095/09.04.2019, pronunțată în dosarul nr. 29553/3/2018), că salariul pe care preotul Nicolae Brînzea și-l stabilise singur în perioada când conducea interimar Institutul Eudoxiu Hurmuzachi, este ilegal, a scris, la sfârșit de mai, Romanian Global News.
Soluția Tribunalului București (detalii aici), pe care Curtea de apel o confirmă (detalii aici), anulează actele ilegale prin care Brînzea și-a mărit salariul după bunul plac, ajungând în mai puțin de jumătate de an, de la 7.418 lei (la 31 iunie 2017), la 17.124 lei (la 1 ianuarie 2018)!
Nicolae Brînzea și-a mărit singur salariul fără nicio bază legală nu o dată, ci de două ori. Prima oară, începând cu 01.07.2017, salariul directorului general adjunct s-a majorat în mod straniu de la 7.418 lei la 12.974 lei, deși Legea cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, nu prevedea nicio majorare a salariilor începând cu acea dată.
A doua mărire de salariu Brînzea și-a acordat-o începând cu data de 01.01.2018, când, în mod discreționar, și-a stabilit un salariu cu mult peste limita prevăzută de legea salarizării. Astfel, această lege stabilește care este nivelul maxim al salarizării la care se poate ajunge până în anul 2022. Pentru funcția deținută de Brînzea, acest nivel maxim al salariului prevăzut de lege pentru anul 2022, era de 10.880 lei. Dar Nicolae Brînzea își acordase deja, de o jumătate de an, un salariu de 12.974 lei. Cu ignorarea evidentă a limitei prevăzute de lege, Nicolae Brînzea își mai aplică o majorare, stabilindu-și astfel un salariu de 17.124 lei.
Bugetul.ro vă prezintă, în exclusivitate, nota prin care s-au sesizat Curtea de Conturi și Corpul de Control al premierului:
Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni
NOTĂ
Vă înaintez, pentru verificări detaliate, neregulile constatate, aferente perioadei în care directorul general adjunct, Nicolae Brînzea a îndeplinit, cu caracter temporar, atribuţiile de director general al Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni.
1. Majorarea, în două tranșe, a salariului său de bază, prima dată fără nicio bază legală, iar a doua oară cu încălcarea vădită a prevederilor legale.
Astfel, începând cu data de 01.07.2017, salariul directorului general adjunct, Nicolae Brînzea s-a majorat, printr-o succesiune bizară de acte (actul adiţional nr. 2/28.07.2017 şi decizia 100/04.09.2017, ambele cu aplicabilitate de la 01.07.2017), de la 7.418 lei la 12.974 lei, în condiţiile în care noua Lege-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, nu prevedea nicio majorare a salariului începând cu data de 01.07.2017.
Cea de-a doua majorare a salarizării sale s-a realizat începând cu 01.01.2018, prin aplicarea coeficientului de 25% prevăzut la art. 38 alin.1, lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu ignorarea vădită a limitărilor prevăzute la acelaşi articol din această lege, la aliniatul 6, care stabileşte foarte clar, că nivelul maxim al salarizării este cel prevăzut pentru anul 2022.
Având în vedere că funcţia deţinută de Nicolae Brînzea este de director general adjunct, iar prin statul de funcţii s-a stabilit nivelul de salarizare la gradul I, în conformitate cu Anexa IV din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, salariul de bază este de 10.880 lei.
Cu ignorarea flagrantă a acestei limite impuse de legiuitor, Nicolae Brînzea şi-a stabilit singur un salariu de 17.124 de lei.
2. Acceptarea exercitării controlului financiar preventiv propriu în instituţie, fără acordul legal obligatoriu al ordonatorului principal de credite, aşa cum prevăd dispoziţiile O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern și controlul financiar preventiv şi ale Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 923 din 2014, cu modificările şi completările ulterioare.
3. Angajarea, prin încheierea unui contract de muncă, însă fără concurs (deci, fără respectarea prevederilor legale în vigoare), a unei persoane (Andreescu Floarea), pe funcţia de consilier juridic cu jumătate de normă, prin cumul de funcţii în cadrul Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni, în condiţiile în care aceasta deţinea și funcţia de consilier relaţii I cu atribuţii în domeniul resurselor umane.
De menționat faptul că, exercitarea profesiei de consilier juridic este incompatibilă cu alte profesii autorizate sau salarizate, în conformitate cu prevederile art. 19, lit. c) din Legea nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic.
Mai mult, directorul general adjunct a numit, prin decizie, consilierul juridic, fără respectarea prevederilor legale privind cumulul de funcții, respectiv art. 29 alin. 1 și 2 din Legea-cadru 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, care menționează cazurile excepționale în care posturile vacante și temporar vacante pot fi ocupate prin cumul de funcții de personalul angajat.
Așadar, angajarea persoanei menționate (Andreescu Floarea), prin decizie a directorului general adjunct, pe funcţia de consilier juridic cu jumătate de normă, prin cumul de funcţii în acceași instituție, a încălcat:
•prevederile legale cu privire la incompatibilitatea exercitării funcției de consilier juridic cu orice altă activitate salarizată (art. 19, lit. c) din Legea nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic),
•prevederile din Legea 53/2003 – Codul muncii, cu privire la ocuparea funcțiilor prin concurs, dar și
•prevederile legale care reglementează cazurile excepționale în care posturile vacante și temporar vacante pot fi ocupate prin cumul de funcții de personalul angajat (art. 29 alin. 1 și 2 din Legea-cadru 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice).
4. Încheierea unui contract de asistenţă juridică fără aprobarea ordonatorului principal de credite, cu încălcarea dispozițiilor legale menționate în art. 1 și 2 din O.U.G. nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare şi de modificare şi completare a unor acte normative.
Având deplina reprezentare a faptului că acest contract nu a fost încheiat în condiţii legale de validitate, a acceptat facturile emise în baza acestuia, care au fost certificate pentru conformitate şi pe care s-a dat „bun de plată”, fiind și plătite prestațiile aferente lunilor ianuarie și februarie 2018; pentru următoarele luni, respectiv martie-mai 2018, a dispus ca acestea să nu fie plătite. În mod încă neelucidat (singura explicație plauzibilă fiind aceea că persoane din interiorul Institutului, acționând împotriva intereselor acestuia, au pus la dispoziția avocatului, facturile avizate și certificate în vederea efectuării plății), aceste facturi, cu toate certificările şi avizele interne, au ajuns în posesia avocatului cu care se încheiase nelegal acest contract, iar acesta le-a utilizat pentru a deschide o procedură de executare silită a Institutului, în cadrul căreia au fost blocate conturile instituţiei şi au fost sechestrate autoturismele funcţionale. Așadar, după încercările repetate ale directorului general adjunct, de inducere în eroare a ordonatorului principal de credite, respectiv Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, prin intermediul memorandumurilor interne transmise (înregistrate sub nr. B1131/09.05.2018, respectiv nr. B1443/30.05.2018), nu s-a reușit obținerea aprobării, menționate de legiuitor, pentru încheierea contractului de asistență juridică, nici măcar post factum, răspunsul ordonatorului principal de credite (adresa nr. A/4320/02.08.2018), fiind categoric sub acest aspect: „ordonatorul principal de credite nu a primit o solicitare cu privire la aprobarea încheierii contractului de asistență juridică seria B nr. 1935136 din 10.01.2018 și în consecință nici nu se poate pune problema în privința obținerii aprobării în cauză.”
5. Nereguli în gestionarea serviciilor de telefonie mobilă prin acordarea accesului la telefoane şi la efectuarea de convorbiri telefonice, către persoane care nu aveau sau nu mai aveau raporturi de serviciu cu Institutul.
6. Nereguli în planificarea și evidența concediilor de odihnă şi a recuperărilor (de exemplu: a) nu există o evidență clară, un centralizator, care să cuprindă, pentru fiecare angajat, numărul de zile de concediu de odihnă aferente anului în curs, numărul de zile de concediu de odihnă efectuate, numărul de zile de concediu restante/neefectuate, inclusiv din anii anteriori; b) nu există o evidență a recuperărilor; c) lipsesc semnăturile titularilor de pe cererile de concediu de odihnă).
7. Nerespectarea prevederilor Legii arhivelor naționale nr. 16/1996, cu modificările și completările ulterioare, Institutul nedeținând arhivă și nici nomenclator arhivistic.
8. Superficialitate în gestionarea dosarelor profesionale ale angajaților, inclusiv din perspectiva protecției datelor cu caracter personal; deficiențe în predarea-primirea documentelor, la plecarea în concediul de odihnă, a persoanei cu atribuții de resurse umane.
9. Nereguli în managementul documentelor – existența unui singur registru general, care însă nu cuprinde mențiunile prevăzute de lege pentru anumite categorii de documente, și în care, în mod defectuos, erau înregistrate toate documentele; de asemenea, inexistența registrelor de evidență prevăzute de legile speciale, pentru activitatea financiar-contabilă, pentru cea de resurse umane sau pentru activitatea juridică; nici pentru acte normative, protocoale sau decizii ale persoanei care a exercitat atribuțiile directorului general, nu există registre special constituite.
Tot referitor la managementul documentelor, o altă deficiență constatată o reprezintă imposibilitatea urmăririi acestor documente, întrucât nu există rubrică în care să fie consemnată direcția/serviciul sau persoana căreia i-a fost repartizat un anumit document.
10. Lipsa de acțiune în recuperarea sumelor plătite, încă din anul 2015, de către angajatorul Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni, aferente concediilor medicale, care se decontează din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (conform art. 64 din Ordinul 15/2018 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor OUG 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, publicat în MO 31/12.01.2018), în condițiile în care Institutul a avut, concomitent, și consilier juridic și servicii de asistență juridică externalizate către un cabinet de avocatură, fiind expuși riscului prescripției creanțelor respective.
11. Utilizarea activităților/proiectelor instituției, ca instrumente de recompensare a unor salariați. Astfel, spre exemplu, persoane din direcția administrativă, respectiv directorul acesteia, expertul de resurse umane și casierul au fost trimise în delegație, în străinătate, în cadrul proiectelor Institutului, și nu angajați din cadrul direcției programe și proiecte.
12. Nereguli la încheierea protocoalelor de colaborare cu instituţii guvernamentale şi neguvernamentale din ţară şi din străinătate, în vederea sprijinirii persoanelor aparţinând comunităţilor româneşti, care locuiesc în afara frontierelor ţării – conform art. 4 alin. 1 lit. g) din H.G. nr. 857/2013 privind organizarea și funcționarea Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni, directorul general adjunct, pentru a evita obținerea avizului ministrului pentru românii de pretutindeni, a numit aceste protocoale de colaborare, acorduri de parteneriat, ignorând prevederile legale, considerând fără temei, că schimbarea denumirii ar putea echivala cu schimbarea naturii juridice a actelor menționate.
Ascultați și declarațiile unui fost angajat al IEH într-un interviu la Radio România Actualități (de la min. 21:24 la min.30:40) aici: https://www.facebook.com/romaniaactualitati/videos/498117747598185/
