Omul politic Nicolae Hurmuzachi s-a născut 19 martie 1826, la Cernauca-Cernăuţi, într-o familie nobiliară de origine românească din Bucovina austriacă (azi Ucraina). Este cel de-al cincilea dintre fraţii Hurmuzaki, care au fost cunoscuţi în general ca avocaţi, istorici şi aristocraţi de vază.
Familia Hurmuzachi a luat parte la renașterea națională a României în Bucovina și nu numai. Tatăl fraților Hurmuzachi a fost Doxaki (Doxachi, Doxache, Doxaki) Hurmuzachi (n. 1782, Cernăuca – d. 30 martie 1857, Cernăuca), care a recumpărat domeniul Cernăuca după ce documentele de proprietate s-au pierdut. Doxaki era fiul medelnicerului Constantin Hurmuzachi și al Ruxandrei (d. 12 august 1818) din Moldova. El a construit un nou conac boieresc cu parc și biserică. Doxaki s-a căsătorit cu Ileana (Ilinka, Olena) Murguleț (d. 1868), fiica unui stolnic, cu care a avut 12 copii din care au supraviețuit șapte: cei cinci frați și două surori: Eufrozina (n. 4 februarie 1820 – d. 1891), căsătorită cu baronul Petru de Petrino-Armis, mama poetului Dimitrie Petrino precum Eliza (n. 1821 – d. 25 aprilie 1895) care s-a măritat cu Gheorghe Sturdza (d. 1860), mare vornic (după alții logofăt) al Moldovei.
La inițiativa fraților Hurmuzachi a luat ființă ziarul Bucovina, prima gazetă care se tipărea în două limbi (germană și română). De asemenea, nu putem uita rolul acestei familii în timpul revoluției de la 1848. La moșia Cernăuca s-au adunat cei mai destoinici bărbați pe care i-a avut Moldova (amintim pe Al. I. Cuza, Gh. Sion, V. Alecsandri). Tot aici, în sânul acestei familii a redactat M. Kogălniceanu faimoasa lui petiție. Am mai putea aminti și activitatea lui Alecu Hurmuzachi și a fratelui său Gheorghe la „Societatea pentru cultură și literatură în Bucovina”. Aici au militat pentru introducerea limbii române în școli, dar și pentru reformarea învățământului.
Impresionante sunt articolele lui Alexandru Hurmuzachi despre învățământ, ele fiind publicate în Foaia Societății. Să nu trecem cu vederea aportul adus de Constantin Hurmuzachi în Moldova, stabilindu-se aici în urma unui conflict cu tatăl său, care îi interzice căsătoria cu fata pe care o iubea. Agenda acestuia era foarte încărcată: lupta pentru unirea principatelor, dar în același timp ocupându-se și de procesele pe care le avea cu statul rus, fiind avocatul familiei Balș.
Cea mai bogată activitate (și cea mai variată, dealtfel), a avut-o Eudoxiu Hurmuzachi, marele istoric și om politic. Colecția sa de documente este impresionantă, în ea găsindu-se numeroase documente cu privire la istoria românilor culese de prin arhivele de la Viena, acestea fiind traduse și adunate în volume după moartea acestuia. De aceste documente s-a ocupat fratele său Gheorghe, documentele fiind trimise la București, o extraordinară contribuție având și Ion Slavici, care s-a ocupat de editarea acestora. Până nu demult nu s-a știut de cele 26 de discursuri ale lui Eudoxiu în Dieta Bucovinei, lucrări de o mare importanță în cercetarea omului politic Eudoxiu, ele fiind tipărite în 2007.
