În contextul declarației ministrului Educației din Ucraina privind sistarea din 2023 a învățământului în limba maternă pentru minoritățile naționale, unii deputați din România au avut reacții dure față de insistența Kievului de a nu abandona practicile etno-naționale și educaționale vechi, scrie BucPress.
Deputatul liberal Daniel Gheorghe a declarat în Parlamentul României că Bucureștiul ar trebui să facă „demersuri politico-diplomatice internaționale de mare anvergură” pentru a-și proteja etnicii români din părțile Bucovinei, Basarabiei și Maramureșului istoric, actualmente cetățeni ai Ucrainei, de politica deznaționalizării forțate pe care autoritățile de la Kiev o impun, prin sistarea până în anul 2023 a învățământului în limba maternă pentru minoritățile naționale.
„Școlile românești, care deja sunt într-un proces accelerat de închidere, de limitare, de micșorare și de marginalizare, vor fi închise, iar predarea pentru copiii reprezentanților comunității românești din Ucraina, de peste jumătate de milion de oameni, care trăiește în regiunea Cernăuți, în Bucovina, în Herța, în Nordul Basarabiei, în Sudul Basarabiei, în Nordul Maramureșului, pentru toți acești oameni, care sunt autohtoni acolo și care au rămas prinși în spatele ocupației sovietice, limba română va deveni aproape prohibită, iar copiii acestor oameni nu vor mai avea dreptul să învețe în limba lor. Este un act grav, un abuz, o bătaie de joc pe care statul ucrainean o face cu privire la niște drepturi fundamentale pe care minoritatea ucraineană le are în România și niște drepturi fundamentale pentru care statul ucrainean a semnat o serie de acorduri internaționale, și care sunt parte din legislația internațională cu privire la protecția drepturilor minorităților, și care nu reprezintă nimic nou, ci sunt doar un lucru de bun simț, respectul dreptului minorității de a putea învăța în propria limbă maternă și de a-și cultiva tradițiile, obiceiurile și de a-și perpetua identitatea sa. De aceea, cred că, în acest moment, tratatul pe care România l-a semnat în 1997 cu Ucraina este complet caduc. Cred că domnul președinte Klaus Iohannis și doamna prim-ministru Viorica Dăncilă au nu doar obligația de a se delimita definitiv și de a denunța acest tratat pe care Ucraina îl încalcă în mod constant la adresa României în mod abuziv și fără nici cea mai mică urmă de respect, ci și aceea de a sista orice tip de asistență și orice tip de susținere pentru statul ucrainean în ceea ce privește procesul de integrare europeană a Ucrainei”, a declarat Daniel Gheorghe.
În același timp, deputatul român Matei Adrian Dobrobie, susține că în condițiile în care noul Ministru ucrainean al Educației declară că din septembrie 2023 toate școlile cu predare în limba română din Ucraina vor fi obligate să treacă la studierea tuturor disciplinelor de învățământ în limba ucraineană, România trebuie să-i susțină pe românii din Ucraina de urgență:
- Să fie recunoscuți de autoritățile ucrainene ca populație autohtonă, băștinașă, astfel încât dreptul lor la educație preuniversitară în limba maternă să nu fie afectat!
- Să ceară abrogarea legilor educației și celei privind limba ucraineană. Consolidarea limbii ucrainene ca limbă de stat nu poate să se facă încălcând Carta europeană a limbilor minoritare și regionale, Convenția cadru pentru protecția minorităților naționale și alte norme de drept internațional.
- Să condiționeze susținerea pe mai departe a parcursului european al Ucrainei de respectarea strictă a drepturilor minorității române, condiție prevăzută și în criteriile de la Copenhaga.
- Să ceară respectarea principiului reciprocității, astfel încât de drepturile pe care le are minoritatea ucraineană din România să beneficieze și românii din Ucraina.
Președintele și Guvernul României trebuie să comunice ferm administrației Zelenski că nu va accepta continuarea politicii de asimilare și ucrainizare forțată, promovată de fostul președinte Poroșenko și că această abordare este o greșeală strategică din punctul de vedere al relației bilaterale și al sprijinului pe care România îl acordă Ucrainei în mai multe domenii importante, consideră deputatul.
Deputatul Constantin Codreanu a cerut președintelui și premierului României „să se opune ucrainizării forțate a românilor noștri”. Parlamentatul a avut o declarație politică privind lipsa reacțiilor din partea instituțiilor fundamentale ale statului român cu privire la anunțul Ministrului ucrainean al Educației, Hanna Novosad, potrivit căreia școlile minorităților naționale, care vorbesc într-o limbă a Uniunii Europene, vor trece, din 2023, la predarea în limba ucraineană.
Declarația a fost precedată, luni, de o interpelare adresată premierului și celor doi miniștri responsabili de relația statului român cu românii din afara granițelor țării – Ministrul Afacerilor Externe și Ministrul pentru Românii de Pretutindeni.
„Anterior, am fost acuzat de „extremism” și „de lipsă de viziune diplomatică” atunci când am vorbit despre retragerea sprijinului pentru integrarea euroatlantică a Ucrainei în contextul promulgării, la Kiev, a Legii antidemocratice a Educației. Acolo unde eu vedeam nevoia de fermitate și necesitatea insistării pe principiul reciprocității în relația cu Ucraina, unii au văzut loc prolific de acuzații la adresa mea, ascunzându-și în spatele „diplomației” fie dezinteresul, fie ignoranța, fie complicitatea. Statul român a tolerat ani la rând fragmentarea artificială de către autoritățile ucrainene a comunității românești în români şi moldoveni, tratată ca o masă demografică pentru asimilare. Statul român a asistat impasibil, în ultimii 95 de ani, la lichidarea a 205 şcoli cu predare în limba română din cele 282 câte au existat, istoric, în actualul ei teritoriu. Statul român tace și acum. Lipsa reacțiilor din partea instituțiilor fundamentale ale statului român este echivalentul unui act de trădare națională. Nu pot să cred că la aproape o săptămână, nici Administrația Prezidențială, nici Guvernul, nici măcar MAE, absolut nimeni nu a avut vreo reacție pe marginea acestui subiect”, a precizat Constantin Codreanu.
Reamintim că din septembrie 2023 toate școlile cu predare în limba română din Ucraina vor fi obligate să treacă la studierea tuturor disciplinelor de învățământ în limba ucraineană, în afară de limba și literatura română. Potrivit noului ministru al Educației din Ucraina, Hanna Novosad, „școlile minorităților naționale, care vorbesc într-o limbă a Uniunii Europene, din septembrie 2023” vor trece la predarea în limba ucraineană, informează Agenția BucPress din Cernăuți. Hanna Novosad a declarat în cadrul unei emisiuni televizate că școlile cu predare în limba rusă vor fi obligate să treacă la studierea tuturor disciplinelor de învățământ în limba ucraineană începând cu 1 septembrie 2020. În același timp, școlile minorităților naționale din Ucraina, care vorbesc într-o limbă a Uniunii Europene – din septembrie 2023. Ea a adăugat că Ministerul Educației trebuie să pregătească școlile respective pentru acest proces de trecere la predarea tuturor materiilor în limba de stat. Însă, în aceste școli, unde învățământul va avea loc „prioritar în limba ucraineană”, potrivit ministrului, oricum se va păstra posibilitatea „studierii limbii materne în limba maternă” și a literaturii, a declarat Hanna Novosad. În declarațiile sale, ministrul s-a bazat pe Legea Educației din Ucraina, adoptată în septembrie 2017, dar și pe Legea „Funcționării limbii ucrainene ca limbă de stat”.