Cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la acţiunile de luptă din iunie-iulie 1941 în Basarabia, sămbătă, 16 iulie a.c., s-a desfăşurat sesiunea de comunicări pe tema „Acţiunile armatei române în Basarabia, iunie-iulie 1941”. Întrunirea a avut loc în cadrul Muzeului Memoriei Neamului din Chişinău. La eveniment au participat diverse personalităţi precum istoricul şi fostul viceprim-ministru al Republicii Moldova, Ion Negrei, prof. univ. dr. Anton Moraru, prof. univ. Sergiu Cataragă şi un grup de veterani ai Armatei Române. Dezbaterea a fost moderată de domnul Roman Kozlovski şi colonelul Andrei Covrig.
Istoricul Ion Negrei a subliniat semnificaţia zilei de 16 iulie în istoria românilor: „Se împlinesc 70 de ani de la eliberarea Chişinăului de către Armata Română în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, după ocupaţia Basarabiei de către sovietici din iunie 1941. Acest eveniment este mai puţin cunoscut în societatea noastră aşa cum a subliniat şi domnul Covrig. Conform propagandei sovietice aici s-a stabilit opinia conform căreia operaţiile militare în Basarabia ar fi început cu ziua de 22 iunie 1941, atunci când a fost atacată Uniunea Sovietică, dar lucrurile stau puţin altfel, URSS este o parte componentă a celui de al doilea Război Mondial şi a intrat în acest conflict începând cu data de 16 septembrie 1939. Aceasta a avut o perioadă de ofensivă în Europa şi ţările apropiate, şi abia după o serie de cuceriri pe care le-a făcut Uniunea Sovietică între 1939-1940, ea a fost atacată la data de 22 iunie 1941. Iată de ce s-a acceptat să se ia drept reper această dată. Eu cred că trebuie să ne distanţăm de această opinie care ne-a fost inoculată de istoriografia sovietică şi să privim lucrurile aşa cum au evoluat ele în Europa şi pe teritoriul nostru. Eu salut iniţiativa organizatorilor acestui eveniment şi cred că ne va aduce puţină lumină în ceea ce priveşte operaţiile militare de pe teritoriul Basarabiei în iunie-iulie 1941″.
Importanţa evenimentului a fost remarcată şi de coorganizatori care au apreciat faptul că „evenimentul reprezintă o punte de legătură între generaţii”.
Istoricul Sergiu Munteanu a vorbit despre contextul istoric general al intrării României în război de partea celui de Al Treilea Reich. „Actualmente autorităţile din Rusia au sărbătorit cu fast ziua de 9 Mai. Dacă e să studiem istoriografia lor, ruşii nu au o istorie scrisă a celui de Al Doilea Război Mondial. Există istoria războiului scrisă în timpul lui Stalin, istoria rescrisă din timpul lui Hruşciov şi cea din timpul lui Brejnev. Istoricii sovietici au creat o adevărată mitologie a celui de Al Doilea Război Mondial, iar Basarabia ocupă în acest context un loc foarte important. În istoriografia lor notele ultimative emise în iunie 1940 guvernului român au fost muşamalizate prin termenul de tratative, iar ocuparea Basarabiei a reprezentat o dovadă clară a moştenirii vechii politicin de cucerire duse de Imperiul Ţarist. Printre primele măsuri întreprinse de sovietici în Basarabia a fost oferirea cetăţeniei URSS tuturor celor care au fost cetăţeni ai Imperiului Rus. Ruşii au creat un mit că precum în ziua de 22 iunie 1941 trupele soietice au oprit înaintarea forţelor române şi germane pe Prut, ceea ce este total inexact. În primele zile de la declanşarea războiului Armata Română desfăşura doar operaţiuni de apărare şi recunoaştere pentru a nu permite sovieticilor să treacă Prutul şi să atace rafinăriile din Ploieşti (care asigurau mai mult de 30% din necesarul de combustibil pentru Germania). Ruşii erau, din punct de vedere numeric, superiori Armatelor 3 şi 4 române şi Armatei a 11-a germană, astfel că Armata a 9-a sovietică, dislocat atunci pe teritoriul RSSM, trece în subordinea directă a lui Stalin. În componenţa sa erau unităţi de paraşutişti, tancuri şi infanterie, deci avea un caracter ofensiv şi nu defensiv. Una dintre intenţiile lor era de a crea un cap de pod peste Prut, însă planurile lor sunt zădărnicite deoarece trupele române şi germane trec la ofensivă începând cu data de 1 iulie 1941 pe teritoriul Basarabiei. O altă dovadă a faptului că sovieticii erau pregătiţi pentru ofensivă se referă la relatările participanţilor la lupte, care au remarcat fortificarea liniei de la Prut gândită ca linie ofensivă. Astfel că ordinul mareşalului Ion Antonescu de a trece Nistrul se supune regulilor militare, deoarece luptele se duceau atunci pe ambele maluri ale fluviului”, a încheiat istoricul.
Prof. univ. Sergiu Cataragă: „Pentru a înţelege contextul istoric al intrării României în război trebuie să luă în calcul şi acţiunile întreprinse de URSS pentru a distruge statul român înainte de declanşarea răzoiului. Or, Uniunea Soietică nu s-a limitat doar la ocuparea Basarabiei, aceasta avea interese în Valea Prahovei pentru a limita accesul Germaniei naziste la petrolul românesc. Stalin înţelegea că fără această resursă Germania nu va începe nicio opearaţiune militară împotriva sa. Basarabia a servit doar ca pretext pentru a declanşa un război total împotriva României. Uniunea Sovietică utiliza atunci toate mijloacele pentru a convinge Ungaria şi Bulgaria să nu se limiteze doar la ocuparea Transilvaniei de Nod, şi respectiv la Cadrilater, ci să meargă mai departe pentru a desfiinţa statul român. Referitor la deportările din Basarabia, trebuie să subliniez faptul că ele erau organizate şi cu un scop anume de a curăţi teritoriul pentru pregătirea unui val de ofensivă împotriva României. Astfel că sovieticii planificau să deporteze un număr de 85 000 de persoane. Numărul de forţe sovietice dislocate în Basarabia şi conduse atunci de generalul Jukov, a fost suplimentat în perioada mai-aprilie 1941 prin Armatele 5, 9 şi 12 sovietice. Avioanele URSS survolau deasupra spaţiului aerian al României aruncând materiale propagandistice încercând să agite spiritele din ineteriorul României în vederea distrugerii. Consider că motivul principal al trecerii Nistrului se traduce prin necesitatea de a veni în ajutorul unităţilor germane şi a opri ofensiva sovietică declanşată la Kiev, neutralizând astfel pericolul de a se expune unui cap de pod sovietic„.
Un alt profesor universitar doctor Anatol Moraru, referindu-se la evenimentele din 1941-1945 şi-a exprimat opinia că „Uniunea Sovietică nu s-a limitat doar la ocuparea Basarabiei şi a Ţinutului Herţa. La 23 noiembrie 1940, generalul Ion Antonescu a declarat în faţa Consiliului de Miniştri că punctul nevralgic al României rămâne cel rusesc, fiindcă Uniunea Sovietică a cerut României să cedeze Sulina şi gurile Dunării, ca să blocheze ieşirea la mare a acesteia şi de a împiedica desfăşurarea unui comerţ pe Dunăre. Noţiunea de Marele Război pentru Apărarea Patriei nu se referă la istoria Republicii Moldova deoarece este un termen străin pentru basarabeni. Numărul ostaşilor români căzuţi de la Carpaţi până la Marea Neagră ajunge la 114 000, iar numele lor nu trebuiesc uitate niciodată„.
Participaţii la eveniment au mai avut ocazia să asculte şi prelegeri despre operaţiile miliatere desfăşurate de Armata Română pentru eliberarea Basarabiei şi a Chişinăului.
Foto: Roman Kozlovski
