Satele din Republica Moldova sunt la limita existenței demografice. Locuitorii acestora, cei care mai sunt, nu se identifică prin comportament cu tradițiile satului: meștesug, datini, obiceiuri, inclusiv dragostea față de pământ, notează IPN.
Demografia Republicii Moldova este periclitată de migrația excesivă. Depopularea rurală știrbește din durabilitatea existenței ei și a bunăstării economice a întregului cadru demografic, menționează Valeriu Sainsus, expert în probleme de populație și demografie al IDIS Viitorul, solicitat de sursa citată.
Potrivit expertului, în R. Moldova nu există potențial de creștere demografică și se compromite dezvoltarea unei ramuri strategice a statului, cum este agricultura. Populația rurală intră în cota de îmbătrânire, ceea ce înseamnă că, fără efort economic, o modificare a situației nu este posibilă.
Valeriu Sainsus susține că, între două recensăminte privind populația, au dispărut 150 de sate, iar următorul deceniu ar pune în pericol toată periferia națională rurală. În opinia sa, satul din Republica Moldova în ultimul secol a fost tratat periferic, diferențele dintre sat și oraș s-au accentuat, nu au fost dezvoltate priorități rurale. Cetățeanul rural a rămas cu problemele de unul singur, iar raționamentele lui vin din realitățile pe care le vede în spațiul în care se desfășoară viața.
Expertul menționează că sunt strict necesare politici de dezvoltare rurală direcționate spre grijile cetățeanului de la sate. Dezvoltarea infrastructurii de transport și drumuri, precum și conexiunea acestora, ar stopa exodul rural. Este crucial ca în reforma teritorial-administrativă, orașele să acopere necesitățile de servicii ale oamenilor de la sate, dar și calitatea acestora. În opinia sa, politicile sociale trebuie sporite de urgență.
Primarul satului Feștelița, Ștefan Vodă, Nicolae Tudoreanu, este la al cincilea mandat și spune că în Republica Moldova criza identitară a majorității populației ține în captivitate organizarea societății. Autoritățile nu percep statul ca ceva patriotic, iar simbolurile naționale, cum este imnul și drapelul de stat, nu trezesc sentimentul de patriotism.
„Ai impresia că toți sunt în căutarea unui rege la care să se supună și de la care sa primească indicații pentru a dirija”, menționează Nicolae Tudoreanu, citat de IPN.