Igor Dodon, președintele R. Moldova, a declarat astăzi, că va elabora un proiect de lege ce prevede reducerea sumei pe care statul va trebui să o plătească pentru a acoperi creditul acordat de Banca Națională, după devalizarea bancară din 2014.
Șeful statului susține că documentul prevede reducerea sumei de 13,58 miliarde de lei, cu 25 – 20 la sută, pe care statul urmează să o întoarcă Băncii Naţionale, timp de 25 de ani. Potrivit lui Dodon, asta ar însemna 5 – 6 miliarde de lei, din profitul BNM va fi direcționat în bugetul de stat.
„Proiectul va fi aprobat săptămâna curentă. Este vorba despre micșorarea poverii pentru cetățeni în legătură cu așa-numita lege a miliardului.
Am discutat anterior ca sumele bănești care au fost puse pe spatele cetățenilor în urma furtului miliardului, să le excludem total sau să le reducem. La această etapă am găsit mecanismele necesare pentru a reduce această povară cu 5 – 6 miliarde de lei, adică cu 25% – 30%. Proiectul a fost discutat și cu partenerii noștri externi, cu FMI. Urmează să fie aprobat în următoarele zile de către guvern și prezentate Parlamentului spre aprobare”, a declarat Dodon.
Natalia Gavriliță, ministrul Finanțelor în Guvernul Sandu, atenționează că manevra lui Dodon cu așa-numita ușurare a poverii din Legea miliardului este de fapt scoaterea banilor din rezervele Băncii Naționale pentru a finanță cheltuielile enorme ale guvernării în an electoral.
„Încă niciodată Guvernul R. Moldova nu a planificat să cheltuie atâția bani, cu surse de finanțare incerte”, mai adăuga sursa.
Potrivit fostului ministru transferul unor venituri dintr-un buzunar al statului (Banca Națională a Moldovei) în altul (Ministerul Finanțelor) nu însemnă ușurarea poverii asupra cetățenilor. „Soluția pentru Legea miliardului este în primul rând recuperarea banilor de la cei care i-au furat. Guvernul Sandu a creat un Birou de combatere a corupției cu experți internaționali specializați în recuperarea activelor, a transmis materiale relevante la procuratură și a facilitat colaborarea cu organe de drept la nivel internațional. Întrebarea relevantă nu este de unde luăm banii cetățenilor pentru a întoarce miliardul furat. Întrebarea pe care trebuie să o punem lui Igor Dodon este ce sumă a recuperat din miliardul furat până acum și ce planifică să facă pentru a recupera acești bani inclusiv de la vechii săi prieteni din Parlament”, sugerează Natalia Gavriliță.
La rândul său, Dumitru Pîntea, a declarat că inițiativa făcută publică de Igor Dodon nu este nouă, dar comportă mai multe riscuri. Ar fi vorba în primul rând de reducerea independenței Băncii Naționale, ceea ce poate provoca, inclusiv, devalorizarea leului și creșterea prețurilor.
„Încrederea Băncii centrale poate afecta încrederea în moneda națională și duce la inflație, în primul rând, și la creșterea prețurilor. Poate duce la devalorizarea monedei naționale în comparație cu valutele străine. Legea mai spune că dacă bilanțul Băncii Naționale este negativ, atunci Ministerul Finanțelor trebuie să suplinească această diferență, ceea ce înseamnă că Ministerul ar trebui să dea înapoi bani Băncii Naționale”, a explicat expertul pentru Radio Chișinău.
Amintim că în urma tranzacțiilor frauduloase din sistemul bancar din 2014, Banca Națională a acordat un credit de urgență în valoare de aproximativ 13,5 miliarde de lei celor trei bănci afectate pentru a evita falimentarea lor. Creditul a fost garantat de Guvern,iar în 2016 creditul a fost transformat în datorie publică, urmând să fie achitat de la bugetul de stat timp de 25 de ani, cu dobândă de 5%. Ceea ce propune acum puterea este ca această dobândă să fie restituită la buget.
În campania electorală pentru scrutinul prezidențial din 2016, Igor Dodon declara că una dintre prioritățile lui, în cazul în care va ajunge președinte al R. Moldova, este anularea „Legii miliardului”, după aproape patru ani de mandat acest lucru încă nu s-a întâmplat.