Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu Privesc.eu și cu susținerea Fundației Hanns Seidel, a organizat miercuri, 25 martie 2020, în premieră în regim on-line o videoconferință dedicată analizei impactului virusului de tip nou COVID-19 asupra Republicii Moldova, se arată într-un comunicat de presă.
La dezbatere au participat reprezentanți stabiliți în Republica Moldova și în străinătate, ai societății civile, analiști în domeniul financiar-economic, reprezentanții asociațiilor de afaceri din Republica Moldova și ai autorităților naționale. În intervențiile lor, aceștia s-au referit în special la măsurile întreprinse deja și cele care urmează să fie aplicate de autorități pentru a gestiona criza pandemică și minimiza efectele negative a acesteia asupra economiei Republicii Moldova, cetățenilor în general și a mediului de afaceri.
„Din prima zi când această pandemie a devenit o realitate pentru Republica Moldova pot spune că autoritățile au încercat într-un fel să adopte niște decizii repede, care însă nu erau pregătite din punct de vedere logic și nu au avut repeziciunea necesară. Deci, în momentul în care în Italia a început să crească numărul celor infectați, era clar că trebuie de soluționat problema filtrării persoanelor care ajung în R. Moldova, pentru a depista cazurile de infecție. Cred că aici a fost, dacă pot folosi cuvântul, o rușinoasă scăpare a autorităților, deoarece deciziile de introducere a măsurilor foarte serioase nu au fost conform așteptărilor”, a subliniat Dionis Cenușă, cercetător la Universitatea Giessen din Germania.
Acesta a mai spus că comunicarea autorităților cu cetățenii care trebuia să se autoizoleze când au revenit din statele afectate cu COVID-19 nu a fost eficientă, acest lucru împiedicând statul să identifice persoanele infectate și să admită transmisia infecției la nivel local.
Directorul Executiv al Alianței Întreprinderilor Mici și Mijlocii din R. Moldova, Liliana Busuioc, a vorbit despre modul în care afectează pandemia companiile mici.
„Toți știm că 85% din companiile de la noi sunt micro-întreprinderi, care au până la nouă angajați și vreau să menționez că 60% din forța de muncă angajată în economie este în IMM-uri. Astfel, în contextul actual foarte multe companii sunt într-o situație de criză și este foarte probabil că ele nu vor rezista. Există riscul că multe din ele să falimenteze, cum ar fi restaurantele, hotelele, saloane de frumusețe. Noi am adunat mai multe plângeri și am identificat cele mai mari probleme”, a menționat aceasta.
De asemenea, directorul spune că foarte mulți antreprenori au venit cu solicitarea de a reeșalona în special plățile la impozite, taxele pentru salarii, TVA.
„Antreprenorii vor relaxare fiscală sau poate chiar subvenționare în ceea ce privește aceste taxe și, ulterior, suport în negocierea ratelor la credite, ca să aibă suficient timp să acționeze”, a mai declarat.
Dumitru Vicol, strategist la Banca americană din Londra, a propus soluții crizei cu care se va confrunta R. Moldova.
„O soluție este oferirea lichidităților practic nelimitate, cum a fost aplicată în țările mari, dar și în Cehia sau România. Alte două soluții sunt flexibilitate din punct de vedere fiscal și măsuri de protejare a locurilor de muncă. Astfel, Guvernul trebuie să vină cu soluții, care să ofere posibilitatea de readaptare la noile realități. Eu sunt de părere că job-ul actual al Guvernului este să păstreze locurile de muncă la nivelul actual, aproape la costuri, care nu pot fi calculate la moment, pentru că atunci când se distruge capitalul productiv este mult mai dificil să îți revii. Mai mult va conta momentul revenirii, decât criza de acum. Deci sunt importante aceste două elemente: gestionarea crizei și forța revenirii de după criză”, a spus Vicol.
Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „EU DEBATES CAFÉ: Avansarea cunoașterii și expertizei privind instituțiile și politicile UE în Republica Moldova”, implementat de IPRE în cooperare cu Fundația Hanns Seidel în Republica Moldova și cu sprijinul financiar al Ministerului Federal pentru Cooperare Economică și Dezvoltare.
