Basarabean din stânga Nistrului: A fi român în regiunea transnistreană e o sinucidere

De-a lungul anilor, regimul separatist din stânga Nistrului a încercat să ne arate opinii ale unor oameni din regiune care nu vor reîntregirea statului şi care ar fi fericiţi sub actuala conducere, prietenă la cataramă cu cei din Federaţia Rusă. Realitatea este însă alta, iar Igor este dovada acestui fapt. El este cetăţean al Republici Moldova de dincolo de Nistru, nu a avut niciodată aşa-zisul paşaport din regiune şi nici nu a recunoscut vreodată regimul separatist. Deşi este vorbitor de rusă, a învăţat şi limba română. Acesta spune că nu e singurul, dar oamenii de acolo nu vorbesc despre asta. Ei sunt pur şi simplu condamnaţi să trăiască lângă agresori, fără să poată schimba ceva.

„Este societatea lustruită oficială şi opinia acestei societăţi care este elucidată de către mass media, sursele mediatice ale Transnistriei. Şi când tu te afli mulţi ani la rând sub propaganda asta sub această etiologie artificială care a fost plămădită concepută de-a lungul acestor ani evident faptul că lumea nu o sa deschidă gura şi nu o sa spună că noi vrem ţara integră, evident. Lumea dacă trăieşte acolo e din cauza inacţiunilor statului R. Moldova ea este condamnată să trăiască în acele realităţi create de către administraţia de la Tiraspol. Lumea tace, de ce: de atâta că nu este tricolor deasupra Tiraspolului!”, a spus Igor pentru TVR Moldova.

Oamenii aşteaptă acţiuni concrete din partea autorităţilor constituţionale de la Chişinău. Igor a mai adăugat că nimeni nu îşi doreşte escaladarea conflictului, dar sancţionarea persoanelor care contribuie la menţinerea acestui regim poate fi un început.

„Câte persoane din serviciul public, de exemplu politia sau alte structuri de stat, au fost reţinute şi întemniţate în izolatoarele din Transnistria, nu o să ne ajungă degete,  foarte mulţi. Câți funcţionari de stat sau alte persoane publice aşa zise transnistrene au fost condamnate real conform justiţiei Republicii Moldova la noi în Chișinău -0. Începând de la Smirnov când el a fost arestat încă până la evenimentele din 92 și a fost lăsat după să facă ce vrea în continuare”, a remarcat basarabeanul din stânga Nistrului.

Igor îşi aminteşte cu lux de amănunte evenimentele de acum 17 ani, când miliţieni transnistreni au vandalizat Biroul de paşapoarte al Republici Moldova, din Bender. Totul s-a întâmplat sub conducerea actualului lider separatist Vadim Krasnoselski, care pe atunci era şeful poliţiei transnistrene din Bender. Aceste acţiuni au rămas fără răspuns din partea Chişinăului, iar acum Krasnoselski este primit la Condriţa, ca un adevărat  şef de stat.

Basarabeanul din Tighina a mai menționat că aceste lucruri duc la o dezamăgire şi mai profundă a populaţiei din regiune şi neîncredere în autorităţile constituţionale.

„Vine comisarul de poliţie şi anunţă aceasta este o faptă ilegală, un atac asupra instituţiei de stat, va fi pornit dosar penal. Fără nici o teamă, au continuat acest lucru. Este dosar penal,  se începe urmărirea penală, asta e infracţiune evidentă. Asta nu e infracţiune unde noi nu ştim cine e înfăptuitorul, tot e filmat, ca  pe urmă, el să fie scos de sub urmărire penală şi în ziua de azi el strânge mâna preşedintelui Republicii Moldova se duce la Condrita, asta pentru mine un cetăţean de rând e dureros, eu nu sunt de acord”, a remarcat Igor

O altă metodă de înstrăinare a populaţiei din stânga Nistrului este impunerea limbii ruse în toate activităţile cotidiene. Igor este vorbitor de limba rusă, dar niciodată nu a uitat de limba vorbită de mama, bunica şi străbunica sa, limba română.

„Limba română, graiul moldovenesc il auzeam de la părinţi când eram încă copil însă realitatea ceea sovietică a impus părinţilor ca eu să fac grădiniţa rusă, şcoala rusă, colegiu alimentar piscicol de la Tiraspol. Limba română am început să o înţeleg cu adevărat deja când făceam facultatea aici la Chişinău”, a mai spus sursa.

Chiar dacă cunoşte limba română, Igor a explicat că dacă trăiești într-o regiune rusificată, aceasta începe să devină o limbă străină.

„Da mare onoare eu am că nu am uitat că limba mamei, este limba română şi noi trebuie să păstrăm sentimentul acesta, dacă nu il avem să il naştem în sufletele noastre şi să il ţinem. Noi suntem urmaşii acelui popor care a fost aici din temelie”, a mai adăugat el.

Bărbatul a mărturisit cu durere că mai sunt puțini dintre cei care merg  împotriva propagandei ideologice.

„Moldoveni transnistreni ridicau de sine stătător tricolorul, înţelegeţi, şi iată moldovenii aceştia în decursul a 29 de ani  pur si simplu, s-au dezamăgit  în statul Republica Moldova. Ei văd că moldovenii din Chişinău sunt fără dinţi, nu luptă și nu ne apără pe noi. Da, eu am primit buletinul de identitate, sunt cetăţean a Republici Moldova. Și mâine pe noi ne adună din Tiraspol să ne ducem să il votăm pe Dodon. Cât ne dau? câte 400 de lei, minunat”.

Deşi şi-a făcut studiile în limba rusă, impus de realităţile în care a crescut, fiica sa îşi face studii într-un liceu cu predare în limba română, iar viitorul ei în regiune este tot mai puţin probabil.

„Şi eu când mă gândesc că acest copilul va trăi în aşa realitate… eu deja stau şi mă gândesc la viitorul acestui copil în altă ţară. Stiţi cum spun: a fi român în România e un privilegiu şi onoare, a fi român în Basarabia e o încercare, a fi român în Transnistria e o sinucidere”, a specificat Igor.

După ce a muncit mai mulţi ani într-o funcţie publică, bărbatul este acum taximetrist. În timpul călătoriilor întâlneşte diverşi oameni, care, spre uimirea lui, îi împărtăşesc tot mai des ideile.

„În ultimul timp am observat o tendinţă printre pasagerii vorbitori de limbă rusă, care se vede că au carte și care vorbesc despre faptul că proiectul unirii cu România este practic unica soluţie, unica ieşire pentru o viaţa mai frumoasă şi mai reuşită, pentru oameni la general. România face corăbii, face maşini, are industrie şi grea, şi uşoară, are umbrela NATO și face parte din UE”, a conchis Igor.

Basarabeanul din Tighina nu şi-a pierdut speranţa şi așteaptă când românii din Republica Moldova se vor deştepta.