Încă în vara anului 1990, când mai exista Uniunea Sovietică, în numele Comisiei parlamentare de ecologie, am solicitat de la instituţiile abilitate să ne informeze ce tipuri de muniţii și armament se aflau în depozitul de la Cobasna. Sub masca secretului de stat nu am primit niciun răspuns la cele mai îngrijorătoare întrebări – se află depozitate la Cobasna echipamente, arme și muniţii chimice, biologice și radioactive?
Este adevărat că în Primul Parlament se aflau câţiva deputaţi militari cu rang înalt din Transnistria, care cunoșteau nu puţine despre tipurile de armament de la Cobasna, dar fără aprobarea Moscovei nu deschideau gura și evitau să intre în discuţii pe subiecte-tabu. Totuși, în convorbirile particulare, ei împărtășeau unele argumente ale deputaţilor ecologiști și ne dădeau dreptate că, în cazul unei catastrofe, ar avea de suferit tot sud-vestul Uniunii Sovietice și chiar ţările din bazinul Mării Negre. Din informaţiile-cioburi pe care le adunam din cele mai diverse surse, ajungeam la o concluzie înspăimântătoare – un incendiu devastator sau o explozie la depozitul de la Cobasna ar putea transforma în ruine R.Moldova, regiunea Odesa și ar otrăvi pe mult timp apele Nistrului și ale Mării Negre. Oricât de ermetici și bolnavi de secretomanie erau deputaţii militari din Transnistria, ei își permiteau să afirme în 1990 că o explozie la depozitul de muniţii ar fi mai puternică decât bombele atomice aruncate asupra orașelor nipone Hiroshima și Nagasaki (în august 1945), iar pierderile ar fi mult mai mari.
Uniunea Sovietică s-a prăbușit, dar armele ei ucigătoare mai sunt păstrate pe teritoriul Republicii Moldova. Autorităţile centrale pro-ruse din Chișinău sunt nepăsătoare și nu cunosc nici până astăzi, dacă la Cobasna, în cele 20 de mii de tone de armament, se găsesc muniţii chimice, biologice și radioactive. Am afirmat de mai multe ori și repet: depozitul de muniţii se află foarte aproape de Nistru, și orice accident poate otrăvi apele fluviului și ale Mării Negre, iar Doamne ferește! în caz că există și se scurg în râu substanţele chimice, biologice și radioactive, atunci începe apocalipsa în această parte a Europei și în ţările din bazinul Mării Negre.
Ca parlamentar și ecologist, am abordat de-a lungul anilor de zeci de ori această problemă deosebit de gravă la diferite conferinţe regionale și internaţionale, la întâlnirile cu reprezentanţii organismelor și instituţiilor europene și americane, la forumurile ecologiștilor de la Kiev, Petersburg, Chișinău, Istanbul, Budapesta, Sofia, București, Odesa și Constanţa, dar dincolo de compasiune, vorbe protocolare și solidaritate (în unele intervenţii), nu am avansat în evacuarea muniţiilor de la Cobasna. Evident că vina principală aparţine Rusiei, dar și guvernelor marionete și lașe de la Chișinău. La fel, nu avem dreptul să trecem cu vederea prestaţia lamentabilă a misiunii OSCE în R.Moldova, a reprezentanţilor Germaniei, Italiei și Austriei din această organizaţie internaţională, care au făcut permanent partizanat deschis în favoarea Federaţiei Ruse.
Totuși, după 29 de ani de la prima interpelare, ce șanse mai am să aflu – în depozitul din Cobasna se găsesc muniţii chimice, biologice, radioactive și dacă da, în ce cantităţi și cum sunt păstrate și păzite? Poate explozia devastatoare de la Beirut s-a auzit la Moscova și Berlin, la Roma și Kiev, poate misiunea OSCE își schimbă abordările, iar dodonii de la Chișinău se ridică din genunchi și solicită Kremlinului evacuarea muniţiilor rusești de pe teritoriul R.Moldova? Sau lăsăm imensul arsenal de la Cobasna în grija criminalilor separatiști, a traficanţilor de arme și așteptăm mioritic Beirutul și Hiroshima în această parte a Europei?
Oameni politici, din ţările bazinului Mării Negre, din Uniunea Europeană, Rusia, SUA și NATO – mă adresez vouă cu vocea a milioane de oameni îngrijoraţi – includeţi în agenda voastră evacuarea tuturor muniţiilor de la depozitul din Cobasna. Nu așteptaţi soluţii de la liliputanii corupţi și iresponsabili din conducerea de la Chișinău și Tiraspol.
Cât nu a explodat, luaţi bomba cu ceas în mâinile voastre, de pe malul Nistrului, și duceţi-o atent în pustiurile nelocuite din Siberia. Cele peste 20 de mii de tone de muniţii necunoscute, cu termen depășit, reprezintă o problemă internaţională și un pericol continental.
Vă rugăm să ne auziţi măcar după 29 de ani de tăcere, nepăsare și mimare de care aţi dat dovadă. Nu avem altă alternativă decât să transferăm întreaga responsabilitate pentru viitorul, securitatea și soarta a milioane de oameni din arealul Nistrului și Mării Negre spre cancelariile și parlamentele ţărilor voastre. Auziţi-ne și salvaţi-ne de moartea ascunsă între stocurile uriașe de muniţii apocaliptice din Cobasna.
Jurnalistul Alecu Reniță, deputat în Primul Parlament al R. Moldova
Articol publicat în Revista „NATURA” de la Chișinău