Agenția Spațială Europeană inițiază servicii de curățenie în cosmos, pentru eliminarea cantității din ce în ce mai mari de resturi spațiale aflate pe orbita Pământului. Printre statele-partenere implicate în proiectul ClearSpace se numără și România, iar potrivit inițiatorilor primul dispozitiv ar putea fi lansat până în 2025.
Sateliţii scoşi din uz, resturi de lansatoare de rachete, de panouri solare şi chiar piuliţe şi şuruburi orbitează la sute de kilometri deasupra planetei noastre şi se deplasează cu viteze de până la 28.000 de kilometri pe oră, reprezentând un risc din ce în ce mai mare pentru viitoarele misiuni spaţiale, scrie G4media.
Agenţia Spaţială Europeană (ESA) este prima care a decis să dezvolte o misiune de curăţare a spaţiului, iar în octombrie anul trecut a comandat unei companii elveţiene start-up cu numele sugestiv ClearSpace să proiecteze primul dispozitiv în acest scop, pe care Uniunea Europeană speră să îl lanseze până în 2025. Proiectul implică naţiuni precum Marea Britanie, Republica Cehă, Germania, Polonia, Portugalia, România şi Suedia, şi caută şi mai mulţi parteneri. Primele imagini digitale simulate privind funcţionarea tehnologiei arată ceva asemenea unui „satelit de vânătoare” cu braţe robotizate mari pentru a prinde bucăţi uriaşe de resturi spaţiale.
În misiunea sa inaugurală, satelitul de curăţare, care nu are încă un nume oficial, va trebui să ridice un fragment de 100 de kilograme al rachetei europene Vega. Nava spaţială, dezvoltată de Italia pentru ESA, a fost lansată în 2013 şi se află la 660 de kilometri deasupra Pământului. Satelitul va aduce apoi fragmentul mai aproape de atmosfera Pământului, unde iniţial s-ar dezintegra din cauza forţei ridicate de frecare.
„Acest obiect a fost ales pentru că ar fi similar cu cel legat de viitoarele operaţiuni ale satelitului şi este, de asemenea, relativ simplu de a reduce riscurile într-o operaţiune complexă şi provocatoare”, a declarat Luc Piguet, CEO-ul ClearSpace, pentru Efe.
Proiectul, la care participă şi Microsoft, este încă în faza de pregătire, dar are un termen relativ scurt, martie 2021, pentru a finaliza proiectarea misiunii. ClearSpace, o firmă născută la prestigiosul Institut Federal Elveţian de Tehnologie de la Lausanne, este primul pas către curăţarea cosmosului. După 60 de ani de lansări orbitale de către o listă din ce în ce mai lungă de state, devine tot mai necesar să se evite un potenţial scenariu de „sindrom Kessler”. Numit după expertul NASA, Donald J. Kessler, care a avertizat pentru prima dată asupra acestui risc, sindromul Kessler se referă la un volum mare de gunoi pe orbită, suficient pentru a genera o spirală de resturi care ar putea afecta sateliţii încă în uz.
„Astăzi, riscurile pentru astronauţi şi pentru sateliţi sunt încă la un nivel gestionabil, dar o creştere exponenţială a resturilor speciale poate duce rapid la condiţii de operare intolerabile”, a recunoscut Piguet.
Se fac deja eforturi pentru a se evita introducerea sateliţilor pe orbită la altitudini relativ mici (între 100 şi 600 de kilometri) din cauza nivelului ridicat de resturi care circulă deja la acea înălţime. Misiunea de curăţare poate fi primul mic pas într-un proces de înlăturare a fragmentelor orbitale, care este din ce în ce mai necesar, deşi ClearSpace avertizează că trebuie să fie însoţit de alte măsuri, cum ar fi obligarea tuturor sateliţilor lansaţi în viitor să părăsească orbita la sfârşitul duratei lor operaţionale.
Locul unde va fi asamblat satelitul de curăţare, precum şi bugetul final pentru misiune nu au fost încă stabilite. Piguet a explicat: „Obiectivul nostru este, în mod evident, să reducem costurile în timp şi să facem eliminarea resturilor accesibilă pentru operatori şi agenţii.”