Există două state românești nu pentru că așa au vrut basarabenii, dar pentru că așa au vrut Hitler și Stalin. Declarații în acest sens au fost făcute Boris Volosatîi, directorul liceului român-francez „Gheorghe Asachi” din Chișinău, care este candidatul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) la alegerile parlamentare din România, pe circumscripția români din afara granițelor.
Potrivit sursei, existența celor două state românești reprezintă rezultatul unei cârdășii, iar noi, pe ambele părți ale Prutului, trebuie să conștientizăm necesitatea de a reveni la normal. „Până și fosta Uniune Sovietică a recunoscut, în ultimii ani de existență, că pactul Ribbentrop-Molotov este nul, iar greșelile istorice trebuie corectate. Ori, noi încă mai căutăm din anumite interese, fie la București, fie la Chișinău, fie la Paris, fie în altă parte, să amânăm rezolvarea acestei probleme istorice”, a punctat Boris Volosatîi.
Totodată, candidatul AUR a menționat că pentru a soluționa această problemă este nevoie ca în Parlamentul de la București să vină un suflu proaspăt, un partid nou, care ar pune pe agendă reunirea Basarabiei cu țara. „Scopul meu este să contribui la schimbarea lucrurilor în România, astfel încât țara să devină puternică și atractivă. Și aici voi face o paralelă, ai noștri spun că reîntregirea statului, cu referire la regiunea transnistreană, va fi posibilă atunci când Chișinăul va fi atractiv prin sine. Extrapolez această poziție pentru România. Bucureștiul trebuie să fie atractiv și puternic și atunci cei de la Chișinău vor fi mai pragmatici în ceea ce privește politicul și se vor apropia tot mai mult. Iar acest lucru se poate întâmpla doar atunci când vorbești și te implici. Cine dacă nu eu, cel care am făcut acest lucru toată viața poate să spună adevărul istoric și geografic celor care nu l-au auzit sau celor care l-au auzit, dar nu l-au conștientizat”, a mai punctat el.
Mai mult, Boris Volosatîi consideră că astăzi, interesul Bucureștiului față de Basarabia este mic, iar o implicare mai activă ar contribui la procesul de conștientizare națională în rândul cetățenilor care se declară „moldoveni” și ar apropia Unirea R. Moldova cu România. „Noi suntem o regiune săracă și lor li se spune pe diferite căi că Unirea ar fi o cheltuia foarte mare pentru bugetul României, chiar dacă acolo pentru Unire ar vota astăzi 80 % din cetățeni”.
Totuși, profesorul a remarcat că în Republica Moldova există o creștere considerabilă a celor care se declarară români, ceea ce face Unirea inevitabilă. „Noi avem o creștere lentă, dar considerabilă a celor care recunosc că sunt români – de la 2 % în anul 1990 până la peste 30 de % în prezent. De aceea, astăzi este posibil prin școală și biserică să creștem acest procent fără a miza doar pe revoluții. Acum mulți ani, am citit într-o scrisoare de-a bunelului meu, în care acesta explica cum de nu s-a reușit rusificarea de la 1812 până la 1918, dar a fost posibilă în perioada sovietică într-un termen istoric foarte restrâns. Asta s-a făcut în rezultatul școlarizării obligatorii. Astfel, prin școală, prin manualele care sunt puse la dispoziția copiilor se poate face educație patriotică românească. E nevoie de cadre didactice pregătite, care cunosc istoria și tradițiile noastre românești. Profesorii de istorie și cei de limbă și literatură română sunt promotorii cei mai importanți ai valorilor noastre românești”, a punctat candidatul AUR.