Începând din 1 ianuarie, în Ucraina nu se mai poate învăța în școală decât în ucraineană, în detrimentul sutelor de mii de copii vorbitori acasă de română, bulgară, maghiară sau poloneză.
Noua lege ucraineană a învățământului, din 2017, a fost o surpriză neplăcută pentru susținătorii străini ai Kievului și a stârnit de la început proteste în statele vecine, chiar și în unele, precum Polonia, care au fost fără rezerve de partea Ucrainei și împotriva Rusiei, transmite radioerupalibera.org.
Destinată a limita folosirea limbii ruse, legea afectează direct și celelalte minorități, în primul rând românii (numiți oficial „moldoveni”) și bulgarii, dar și polonezii sau maghiarii. Tocmai aceștia din urmă au protestat cel mai vehement, deși sunt mult mai puțin numeroși în Ucraina decât vorbitorii de română sau bulgară.
Deja în Cernăuți și Herța, româna nu mai poate fi limbă regională. Administrația regională din Cernăuți le-a cerut celor din Herța, Hliboca și Noua Suliță să anuleze deciziile trecute prin care limba română obținuse statut de limbă regională și putea fi folosită, alături de ucraineană, în unitățile administrative locale.
Reprezentanții mediului asociativ românesc din Ucraina au trimis, de nenumărate ori, conducerii statului ucrainean (Președintelui, Premierului, șefului Parlamentului) cereri colective de anulare a prevederilor legilor care lichidează „drepturile istorice la învățământ în limba maternă”.
Semnatarii cereau să fie introduse amendamente la Legea Educației din Ucraina, Legea „Despre funcționarea limbii ucrainene ca limbă de stat”, Legea „Despre învățământul secundar”, ale căror norme reprezintă o lovitură distrugătoare asupra învățământului, culturii, presei, identității și spiritualității comunității românești din Ucraina – o populație indigenă ce locuiește în mod tradițional în regiunile Cernăuți, Transcarpatia și Odesa.