Renumitul compozitor Eugen Doga a venit cu un mesaj adresat tuturor românilor la 103 ani de la Unirea Basarabiei cu România.
Potrivit maestrului, Unirea se face zi de zi și oamenii nu trebuie să aștepte doar semnarea oficială a actului respectiv. „Mulți dintre noi cred că Unirea cea Mare va veni singură, iar noi vom aștepta (cât timp?) semnarea protocoalelor și vom purta discuții deșerte. Nu e chiar așa. Unirea se face din zi în zi ce trece: cartea de aici se vinde și se citește acolo, muzica de aici se ascultă și se cântă pe tot întinsul spațiului românesc, programe de concerte, filme, clipuri, emisiuni radio și TV trebuie privite și ascultate pe tot întinsul românesc de pe ambele maluri ale Prutului. Nu poate fi un râu cu un singur mal, fie din stânga ori din dreapta.
Ce a încurcat și mai încurcă ca „Hora prieteniei” scrisă încă în anii 60 ai sec XX se fie cunoscută măcar aici, la noi în Republica Moldova? Dar unde se cântă Imnul lui Ștefan cel Mare, Imnul lui Mihai Viteazul, Imnul lui Alexandru Ioan Cuza, ori de ce nu se joacă spectacolul de la teatrul de opera română din Craiova „UNIREA CEA MARE” în toate colțurile României, ori să vină la Chișinău, Cahul, Cernăuți? Noi continuăm să cântăm horele dezbinării, nu ale Unirii. Cărțile, ziarele nu se vând și nici nu se citesc la noi, filmele nu se rulează. Chiar în timpul sovietic era pe strada Pușkin, un magazin de carte românească. Și nu numai carte, dar și discuri cu muzică românească, dicționare, picturi, hărți ca să aibă pe urmă ce să rupă „patrioții” de la tribuna Parlamentului. Eu aș crede că și cercetările în domeniul limbii române ar putea fi făcute împreună ca să vorbim despre lucrurile care ne unesc, nu despre cele ce ne despart. Avem aceeași greblă și în Basarabia, și în Maramureș, ori în Oltenia, care e pentru a curăța terenul, nu pentru a o călca a câta oară”, a menționat Eugen Doga.
Compozitorul a mai remarcat că protocolul îl vor semna doi-trei oficiali în câteva clipe, iar pregătirea Unirii o fac milioane de oameni de-a lungul timpului. „Nouă nu ne rămâne decât să accelerăm acest timp, să-i dăm o haină mai de-a noastră, mai aproape de trupul nostru și să aducem fiecare din noi câte o floare în marea cunună a neamului dezbinat și cu Hora Unirii din secolul XIX și cu Hora Prieteniei din sec XX să trecem la Imnul Marii Uniri al pătimitului popor de pe Nistru și Tisa, Dunăre și Carpați și CU UN SINGUR DOR, cel mai puternic document de existență al acestui neam”, a mai menționat Eugen Doga.