Forţele Aeriene ale SUA intenţionează să direcţioneze bugete importante pentru construcţiile militare de anul viitor, atât cu scopul de consolidare a instalaţiilor sale din Europa şi Indo-Pacific, precum şi în pregătirile care se fac pentru a răspunde necesarului tehnologic impus de modernizarea şi apariţia unor noi capacităţi nucleare, potrivit DefenseNews.
Aviaţia militară americană doreşte să fie capabilă să preia din mers şi la maxim optim procesele de reaşezare a intereselor militare ale SUA în diverse areale geografice ale lumii.
Forţa Aeriană şi Forţa Spaţială rămân „angajate în eforturile de susţinere a Iniţiativei Europene [de descurajare] pentru a-i linişti pe aliaţii Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord şi pe alţi parteneri europeni, confirmând angajamentul Statelor Unite în ceea ce priveşte securitatea colectivă şi integritatea teritorială”. Această politică militară deschisă aliaţilor strategici europeni are efecte imediate în planul prezenţei militare americane în România. În 2020, Forţele Aeriene au primit 5,3 miliarde de dolari pentru construcţii militare – de aproape patru ori mai mult decât suma iniţială de 1,4 miliarde de dolari pe care le-a solicitat pentru anul 2021.
Departamentul Forţelor Aeriene se aşteaptă ca programul de finanţare pentru anul 2022 (FY22) să revină la un nivel similar cererilor de finanţare din anii anteriori. Această revenire la nivelurile de finanţare anterioare va sprijini angajamentul de a îndeplini cerinţele Strategiei Naţionale de Apărare. Liderii militari americani sunt deosebit de atenţi la evoluţia pe teren a dezvoltării instalaţiilor europene, deoarece Departamentul Apărării are ca misiune deosebită contracararea influenţei ruse în regiune. Desigur că alături de Europa, cea de est în special, comandanţii americani sunt extrem de preocupaţi de dezvoltarea rapidă a facilităţilor din Pacific care sunt esenţiale pentru a contracara influenţa Chinei.
Forţele Aeriene au anunţat recent că vor cheltui 152 de milioane de dolari pentru a continua să stabilească o prezenţă durabilă la baza aeriană 71 din Câmpia Turzii (România), care este proiectată să găzduiască avioane de transport C-5 şi C-17, drone MQ-9 Reaper şi avioane de luptă. Forţele Aeriene au trimis UAV-uri MQ-9 Reaper şi aproximativ 90 de aviatori la această bază din România pentru a efectua ISR şi alte misiuni. USAFE a declarat că desfăşurarea dronelor Reaper arată sprijinul SUA pentru aliaţii din regiune, iar prezenţa în România confirmă statutul de aliat apropiat al acestei ţări. Descurajarea adversarilor este principala misiune a militarilor din Câmpia Turzii iar această politică va continua în anii care vor urma.
Proiectele de dezvoltare viitoare a bazei 71 Câmpia Turzii din România includ construirea unei platforme cargo care poate suporta transportul de explozivi, o nouă instalaţie de depozitare a combustibilului, o instalaţie integrată care să asigure comandă şi control şi multe altele. Forţele aeriene prevăd Câmpia Turzii ca un „centru de rotaţie” unde trupele şi avioanele desfăşurate vor asigura securitatea cerului Europei.
„Programul EDI include construcţia infrastructurii aerodromului şi facilităţile de sprijin necesare pentru susţinerea operaţiunilor de luptă şi a misiunilor de supraveghere ale Forţelor Aeriene, sporind în acelaşi timp capacităţile logistice în teatru”, a declarat inginerul şef al Direcţiei Logistice a Comandamentului European al SUA, Scott Raymond.