Europa de Vest a acceptat unirea celor două Germanii, dar a fost și este împotriva reunificării statelor românești. Declarația a fost făcută de Dorin Chirtoacă, liderul Partidului Liberal, care s-a alăturat la Alianța pentru Unirea Românilor în contextul alegerilor parlamentare din Republica Moldova.
Potrivit politicianului, mai mulți factori au influențat eșuarea planului Unirii, imediat după căderea imperiului sovietic.
„La Chișinău, Frontul Popular avea doar 30 la sută din mandate în legislativ și, respectiv, nu exista o majoritate parlamentară unionistă. Iar la București, Frontul Salvării Naționale, care era, de fapt, partidul comunist reformat, își zicea că „n-are rost să unim două sărăcii”. Lipsind sinergia necesară pentru a mișca lucrurile, discuțiile s-au purtat prin soli și n-au avut rezultat. Nimeni nu a adus această idee la cunoștința cancelariilor europene și a marilor puteri din acea perioadă. În schimb, Statele Unite au fost deschise pentru aceasta de la bun început. Există un document al Comisiei pentru Politică Externă a Senatului SUA, care a fost adoptat, apropo, pe 28 iunie 1991, în care era încurajată negocierea Unirii dintre Chișinău și București. Dar Bucureștiul bătea în retragere, iar la Chișinău unioniștii erau în minoritate. Persista doar euforia din stradă, însă ea nu s-a materializat sub formă de mandate în parlament. În același timp, se simțea reticența Europei de Vest, care a acceptat unirea celor două Germanii, dar a fost și este împotriva reunificării statelor românești. După ce a recunoscut frontierele de după război, prin Actul Final de la Helsinki, Occidentului îi este frică de modificări teritoriale, ca să nu existe reacții în lanț. Totuși, Acordul de la Helsinki prevede că unele state pot deveni mai mari, altele mai mici, unele pot dispărea, altele se pot forma doar dacă procesul se întâmplă prin exprimarea voinței parlamentelor sau a popoarelor”, a explicat Dorin Chirtoacă, într-un interviu pentru presa de la Chișinău.
Totodată, candidatul AUR a mai remarcat și o altă problemă în acest sens și anume că „noi, până să ajungem la o decizie despre Unire la Chișinău, avem de trecut și o etapă de pregătire”.
„Cu asta, trebuie s-o spunem pe șleau, Europa de Vest nu este de acord. De ce? Nici noi nu înțelegem. Cert este că acum au devenit mai toleranți față de ceea ce era cu zece ani în urmă, când unionismul era perceput în Occident ca o chestiune extremistă și periculoasă pentru guvernările de la Chișinău. În 2010, mă aflam la Berlin și, din întâmplate, am scos pașaportul României. Oficialii germani s-au mirat că primarul capitalei unui stat are în buzunar pașaportul altui stat. Le-am explicat că, din punctul nostru de vedere, ar trebui să ne reunificăm și noi, după exemplul Germaniei. Astăzi văd că nu mai au probleme, când dna Sandu are în buzunar aceleași două pașapoarte”, a mai adăugat Dorin Chirtoacă.
Fiind întrebat ce piedici ar pune Europa de Vest în eventualul proces de pregătire a Unirii, liderul politic de la Chișinău a afirmat că „punctul lor se vede astăzi plenar prin modul în care se prezintă colegii de centru-dreapta, în special cei de la PAS”.
În acest context, Chirtoacă s-a referit la declarațiile privind „națiunea civică”, „poporul polietnic” sau „poporul moldovenesc”, care au existat în discursurile președintelui R. Moldova, Maia Sandu, la Strasbourg, în mesajele de felicitare cu carențe de sinceritate de Ziua Tricolorului sau cu carențe de respect față de majoritatea populației de Ziua Podului de Flori, când au fost felicitați doar concetățenii din autonomia găgăuză cu ocazia sărbătorii Hederlez.
„Dar chestiunile astea n-au cum să funcționeze pe termen lung, pentru că nu duc până la urmă nicăieri. Noi vom lupta pentru a corecta această poziție a Vestului, întrucât e o problemă de demnitate, pentru care s-au jertfit generații și care nu vine în contradicție cu respectarea drepturilor minorităților. Până la urmă, este vorba de dreptul poporului român de a fi mai consolidat în cadrul UE, iar discuțiile despre națiunea civică sunt o reminiscență a comunismului sovietic. În prezent, în afară de actul din Senatul SUA din 1991, mai avem două documente importante. La 27 martie 2018, în cadrul ședinței solemne cu ocazia Centenarului Unirii, Parlamentului României a adoptat o declarație în care scrie negru pe alb că, dacă R. Moldova va dori, România este gata oricând să facă Unirea. Avem și Rezoluția Parlamentului European din septembrie 2019, cu privire la memoria istorică în Europa, în care Traian Băsescu a introdus un amendament, precum că, în 1940, ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov, au fost anexate teritorii de la România, care nu au fost returnate până astăzi. Astfel, ocupația din 1940 este recunoscută la nivel european. Cu alte cuvinte, Rezoluția Parlamentului European anticipează Unirea”, a mai punctat Dorin Chirtoacă.
Amintim că Dorin Chirtoacă, liderul Partidului Liberal, ocupă poziția a patra în lista candidaților pentru alegerile parlamentare din R. Moldova, propusă de Alianța pentru Unirea Românilor. Se întâmplă după ce PL a răspuns apelului AUR în vederea consolidării forțelor unioniste pentru scrutinul din 11 iulie 2021.