Curtea de Apel Chișinău s-a pronunțat, la data de 20 iulie 2021, în favoarea menținerii deciziei Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, prin care a solicitat Ministerului Afacerilor Interne al R. Moldova să înlăture simbolistica religioasă din sediul instituției.
Conform informațiilor oferite de Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, recomandarea de înlăturare a crucifixului a fost înaintată prin decizia emisă în decembrie 2019, prin care s-ar fi constatat că instalarea simbolului religios în incinta unei autorități publice reprezintă instigare la discriminare pe criteriul de convingeri.
Consiliul și-a argumentat poziția considerând că prezența simbolurilor religioase în instituțiile publice în care interacționează persoane cu viziuni și convingeri diferite nu ar trebui să fie acceptată, iar renunțarea la astfel de simboluri ar contribui la menținerea neutralității serviciului public, coabitarea sănătoasă a persoanelor cu viziuni diferite, menținând astfel nivelul de toleranță necesar într-o societate democratică.
MAI a solicitat anularea deciziei, în partea constatatoare a faptului de instigare la discriminare pe criteriul de convingeri și în ceea ce ține de înlăturarea simbolisticii religioase din holul instituției.
Argumentarea reclamatului ținea de faptul că respectivul crucifix este un însemn național, nu unul al opresiunii, ci al eliberării și al purificării – o valoare fundamentală pentru întreaga civilizație europeană, iar instituțiile statului, din perspectiva creștin-democrată, servesc la apărarea valorilor fundamentale pentru societate: libertatea, solidaritatea și subsidiaritatea.
Instanța de judecată a respins cererea reclamatului ca fiind neîntemeiată, subliniind că laicitatea înseamnă, neutralitatea instituțiilor statului față de oricare din cultele religioase, iar, pe de altă parte, o formă de libertate de conștiință pentru toți cetățenii statului, or, orice interferență a statului cu cultele religioase este de natură de a limita autonomia. Decizia Curții de Apel este executorie, însă poate fi atacată la Curtea Supremă de Justiție.
Amintim că la 15 septembrie 2019, pe vremea când Andrei Năstase era în fruntea Ministerului Afacerilor Interne al R. Moldova, pe un perete din holul instituției a fost instalat un crucifix. Ulterior, Consiliul a constatat că Andrei Năstase a încălcat legislația în momentul în care, în calitate de ministru de Interne a luat decizia respectivă. Consiliul a decis că fostul ministru trebuie să aducă scuze publice.
În replică, liderul Platformei DA a declarat atunci că în spatele deciziei Consiliului ar fi un plan pentru „linșarea sa mediatică” și a atacat în judecată decizia, solicitând anularea acesteia. Astfel, Andrei Năstase a obținut câștig de cauză, fiind absolvit de obligația de a aduce scuze publice. Decizia Curții Supreme de Justiție în acest sens este irevocabilă.
