Lucrarea bisericii din Basarabia este de a menține vie identitatea de neam, credință și cultură românească, a declarat Înaltpreasfinţitul Părinte Petru, Arhiepiscopul Chişinăului, Mitropolitul Basarabiei şi Exarhul Plaiurilor, într-un interviu pentru TVR Moldova.
Pe 14 octombrie, creştinii din Basarabia cinstesc sărbătoarea Acoperământul Maicii Domnului. Sărbătoarea amintește o minune care a avut loc la Constantinopol în secolul al IX-lea: apariția Sfintei Fecioare Maria în fața ascetului Andrei și celebrează protecția oferită creștinilor de Maica Domnului.
Cu această ocazie, Înaltpreasfinţitul Părinte Petru a vorbit și despre anul 2021, declarat de Biserica Ortodoxă Română drept an al Pastoraţiei Românilor din afara României, și rolul bisericii în păstrarea unității de neam.
„Biserica a fost dintotdeauna o păstrătoare a tradiţiilor neamului. Ea a fost prezentă pe parcursul istoriei la toate evenimentele semnificative care au format poporul român. Diaspora Patriarhiei Române reprezintă o punte între casă şi alte meleaguri. Desigur, Noi în Basarabia suntem acasă, căci suntem parte din trupul cel mare al României. Lucrarea noastră este de a menţine vie identitatea noastră de neam, credinţă şi cultură românească”, a declarat Arhiepiscopul Chişinăului, Mitropolitul Basarabiei şi Exarhul Plaiurilor.
Tot astăzi, 14 octombrie, creștinii o sărbătoresc pe Sfânta Cuvioasă Parascheva, ocrotitoarea Moldovei. ÎPS Petru îndeamnă credincioșii să ia exemplu de bun comportament și să-i dea ascultare Sfintei.
„Din viaţa Sfintei Cuvioase Parascheva aflăm că de la o vârstă foarte fragedă frecventa biserica din localitate. În acest context, auzind cuvintele Evangheliei „Oricine voieşte să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea sa şi să-Mi urmeze Mie” (Marcu 8,34) şi-a împărţit hainele săracilor, arzând în inima ei dorul de desăvârşire. Moştenind o mare avere de la părinţi, aceasta a dăruit-o săracilor şi s-a retras în pustie. Virtuţile ei au fost: postul, privegherea, rugăciunea neîncetată, milostenia şi viaţa curată”, mai spune acesta.
Mai multe biserici ortodoxe din întreaga lume poartă numele sărbătorii Acoperământul Maicii Domnului. Primele biserici dedicate acesteia au apărut în Rusia în secolul al XII-lea. Probabil cea mai cunoscută biserică rusă cu acest hram este Catedrala „Sfântul Vasile” din Piața Roșie a Moscovei, care se numește oficial „Biserica Acoperământul Maicii Domnului din Șanț” sau pe scurt „Catedrala Acoperământului din Șanț”. O altă biserică faimoasă este Biserica Acoperământului din Bogoliubovo, lângă Vladimir, pe râul Nerl. Ambele biserici se află pe lista patrimoniului mondial al UNESCO, aceasta din urmă făcând parte din grupul Monumentele albe din Vladimir și Suzdal. Există, de asemenea, o biserică închinată Acoperământului Maicii Domnului la Sankt Petersburg.
