Dacă vor sincer să se integreze în UE, europeniștii trebuie să țină cont de sentimentele românilor unioniști, de sentimentele României. Declarația aparține lui Nicolae Negru, analist politic de la Chișinău, care a subliniat că procentajul adepților Unirii e în creștere dinamică în ultima perioadă.
Astfel, editorialistul a amintit despre ultimele date prezentate de Ministerul Justiției de la București, conform cărora în ultimii unsprezece ani, 1 027 091 de cetățeni ai Republicii Moldova și-au redobândit cetățenia română, „iar dacă adăugăm aici și cetățeniile aprobate până la 1 ianuarie 2010, numărul total e și mai mare, e și mai mult peste un milion”.
„E de presupus că e vorba de partea cea mai activă, mai mobilă, mai conștientă a populației, pentru care pașaportul românesc este 1), un mijloc de a-și rezolva niște probleme vitale, economice, culturale, educaționale, dar și 2). de a-și afirma românitatea, de a corecta o nedreptate istorică. E un număr impresionant de oameni, dacă îl comparăm cu numărul populației Republicii Moldova, care, conform estimărilor Băncii Mondiale și ONU, la 1.01.20 constituia 2 640 438 de persoane (fără transnistreni). Sub cincizeci la sută din cetățenii Republicii Moldova dintre Nistru și Prut au jurat loialitate statului român și se află în raport de dependență benevolă, administrativă, dar și sentimentală față de România. Oricare ar fi motivele, cel care și-a redobândit cetățenia română admite în „forul interior” că România e și statul său”, a menționat Nicolae Negru într-un editorial pentru Ziarul Național.
Potrivit analistului politic de la Chișinău, din acest mediu provine valul de indignare, de revoltă pe care l-a provocat declarația lui Nicu Popescu, vicepremier, ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, privind perspectiva reUnirii Republicii Moldova cu România.
„Din punctul lui de vedere, tema Unirii nu merită atenție, deoarece majoritatea cetățenilor, crede el, bazându-se pe rezultatele alegerilor prezidențiale și parlamentare, nu-și dorește lucrul acesta. Dl Popescu a procedat ca un contabil, a fost atent, după cum bine a remarcat analistul Cristian Hriţuc, doar la sentimentele rușilor și rusofililor, ale stataliștilor, neglijându-le pe cele ale unioniștilor de pe ambele maluri ale Prutului. A făcut-o din obișnuință, din reflex. E un act de bravadă pentru stataliști să dea cu piciorul în unioniști sau să le țină lecții de patriotism, deși o parte din „moldovenii civici” ar renunța cu prima ocazie la independenta Republicii Moldova în folosul Rusiei. Ministrul a improvizat, el nu avea un răspuns bine gândit, pregătit dinainte, care să reflecte realitatea cu tendințele ei, din toate unghiurile de vedere, nu numai cele plăcute unor „parteneri strategici” din est, dar și din UE. Însă procentajul adepților Unirii e în creștere dinamică în ultima vreme, ceea ce ar însemna că tema reUnirii nu mai e lipsită de importanță. Și chiar dacă, din punct de vedere politic, unionismul nu e consolidat, atitudinea condescendentă față de ei nu e justificată.
Indirect, aceasta reflectă și atitudinea față de România, fără de care independența, „statalitatea” Republicii Moldova se află sub semnul întrebării. Documentul semnat recent la București, conținând proiecte de apropiere a Republicii Moldova de România, de creare a unei infrastructuri, inclusiv energetice, de transport, care să lege ambele state românești, este un act dictat de realitate. Fără realizarea acestor proiecte, statul Republica Moldova va primi în continuare instrucțiuni și notații de la ,,Gazprom”. Europeniștii trebuie să se alieze cu unioniștii, dacă vor cu adevărat să salveze Republica Moldova. Lucrul acesta s-a întâmplat în precedentele alegeri, dar se pare că unii lideri PAS uită de aceasta. De fapt, unionismul și europenismul ar trebui privite ca sinonime, căci, cel puțin la această etapă, europeniștii nu pot face abstracție de unioniști (și de România) și viceversa. Dacă vor sincer să se integreze în UE, europeniștii trebuie să țină cont de sentimentele românilor unioniști, de sentimentele României”, a explicat Nicolae Negru.
Amintim că potrivit Ministerului Justiției de la București, în perioada 1 ianuarie 2010 – 5 noiembrie 2021, 1 027 091 de cetățeni ai Republicii Moldova, dintre care 746.695 adulți și 280.396 minori, și-au redobândit cetățenia română. Datele respective nu includ cetățenii R. Moldova care și-au redobândit cetățenia română între anii 1991 – 2009, dar nici pe cei câteva sute de mii ale căror dosare sunt în așteptare.
