În cadrul summitul virtual SUA – Rusia, Joe Biden a ameninţat Moscova cu sancţiuni fără precedent în cazul unei invazii în Ucraina. Printre armele politice pe care Washingtonul plănuieşte să le folosească împotriva Rusiei se numără inclusiv controversatul gazoduct Nord Stream 2, dar şi consolidarea prezenţei militare în estul Europei deci, inclusiv în România, notează Observator News.
Discuția dintre cei doi lideri politici peste două ore, fiind extrem de aşteptată după ce Rusia a început să adune trupe la graniţa cu Ucraina, sporind temerile unei noi invazii pe modelul celei din Crimeea din 2014.
Din „situation room”, locul de unde Casa Albă gestionează cele mai delicate crize, Joe Biden a ameninţat cu sancţiuni economice fără precedent. Pe lista neagră se află anturajul lui Vladimir Putin, băncile, sectorul energetic, debitul suveran, până la blocarea convertibilităţii rublei, ceea ce ar exclude Moscova din circuitul swift pentru transferuri financiare pe scară globală. S-ar fi înţeles chiar si cu Germania să închidă gazoductul Nord Stream 2.
De cealaltă parte, Rusia dă asigurări că occidentul nu are niciun motiv de îngrijorare pentru soarta Ucrainei. Dar cere garanţii legale împotriva expansiunii NATO spre est şi a instalării de arme la graniţele ei.
„De fiecare dată este o negociere. Așa va fi și acum. Nu se poate imagina retragerea trupelor ruse de la frontiera Ucrainei fără că și rușii să primească ceva în schimb. Sentimentul pe care îl am este că una dintre mize este negocierea statutului teritoriului separatist din Donbas. Respectiv, discuții în legătură cu acordurile de la Minsk”, a subliniat analistul politic Dan Dungaciu.
Acordurile prevăd ca Ucraina să-și reformeze constituția și să deschidă discuții directe cu separatiștii susținuți de Rusia. Iar Donbass, regiune din estul Ucrainei, să aibă inclusiv drept de contestare a politicii externe a Ucrainei în favoarea Federaţiei Ruse. Unii analişti cred că problema Ucrainei este şi una de orgoliu pentru Vladimir Putin. Ţarul de la Kremlin nu a acceptat niciodată că Rusia a pierdut-o în 1991, odată cu prăbuşirea URSS.
Dacă discuţia Biden-Putin va detensiona situaţia de la graniţa Ucrainei rămâne de văzut. Imaginile surprinse din satelit arată acolo o prezenţă rusă masivă. 175 de mii de soldaţi susţinute de blindate şi artilerie.
NATO şi Serviciile de Informaţii occidentale cred că Rusia ar plănui un război în 3 etape chiar luna viitoare. Prima ar viza ocuparea sudului Ucrainei şi blocarea accesului la mare. Etapele doi şi trei ar viza invadarea regiunilor Lugansk și Harkov, apoi cucerirea Kievului.
Pentagonul chiar ar lucra deja la un plan de evacuare a cetăţenilor americani din Ucraina în cazul unui bliţ rusesc. NATO ia în calcul şi să îşi consolideze prezenţa militară, inclusiv în România.
„Pe noi ne poate influența pentru că, dacă Rusia reușește, de pildă, să federalizeze Ucraina și Republica Moldova, noi vom avea și va trebui să ne obișnuim cu o prezența rusă la frontieră noastră – 1400 de km cu Ucraina și Republica Moldova”, a mai adăugat Dungaciu.
Vladimir Putin şi Joe Biden s-au întâlnit şi în persoană, la Geneva, în vară.