De mai bine de o lună, de când Putin a trimis peste 100 de mii de militari și armament la granița cu Ucraina, se vorbește despre posibilitatea unui nou război în regiune. Românii din Ucraina, a treia cea mai numeroasă etnie din țară, au povestit pentru HotNews despre cum văd ei situația din interior.
Marin Gherman este politolog, jurnalist, doctor în științe politice, director al Institutului de Studii Politice și Capital Social din Cernăuți și redactor-șef al Centrului Media BucPress (care include mai multe instituții de presă în limba română din Ucraina).
El povestește că viața în Ucraina s-a schimbat foarte mult după 2014. Pe de o parte, țara s-a orientat tot mai mult spre UE și NATO, pe de alta, au apărut focare de conflicte alimentate de Rusia.
„Din 2014, Ucraina are un conflict sângeros în est, dar se află și într-un război hibrid cu Rusia, care înseamnă dezinformare, știri false, promovarea unor narațiuni de intoxicare și dezorientare a opiniei publice, atacuri cibernetice cu afectarea infrastructurii critice ș.a.”, explică Gherman.
Cei mai dificili ani, continuă el, au fost în 2014-2015, dar, cu ajutorul Acordurilor de pace de la Minsk, Ucraina a reușit să câștige timp și a reușit să-și consolideze forțele de apărare.
„Subiectul războiului ruso-ucrainean este unul actual în fiecare an, iar societatea ucraineană s-a cam obișnuit cu această stare: zilnic presa comunică despre situația din estul Ucrainei, despre militarii ucraineni uciși sau răniți, despre mișcările de trupe lângă granița cu Rusia sau despre situația din Crimeea. Este o stare de război permanent în contexte de funcționare normală a societății și statului. O stare hibridă perfectă”, adaugă el.
Politologul susține că în prezent, după ce Occidentul s-a arătat îngrijorat de concentrarea trupelor rusești la frontierele cu Ucraina, subiectul războiului se discută tot mai mult. Totuși, continuă jurnalistul, nu se simte nici un fel de panică în rândul populației, cu excepția unor raioane din estul Ucrainei.
„Mai ales sunt îngrijorați românii din sudul Basarabiei, actuala regiune Odesa, situată într-o zonă geopolitică absolut dificilă: nu departe de Transnistria și la doi pași de Marea Neagră, visată de Rusia ca un lac al său intern”, explică politologul.
Alexandru Munteanu, lucrător în domeniul construcțiilor și cel care conduce Asociația sportiv-culturală „Ștefan cel Mare și Sfânt” din regiunea Cernăuți spune că este conștient că aceste timpuri sunt marcate de lupta unor interese geopolitice, economice și strategice între puteri mondiale pentru o nouă împărțire globală și locală, inclusiv în Europa de Est (fostul spațiu sovietic).
„Fluxul de informații crează de multe ori o situație confuză și de panică în rândul populației cu scopul de a influența opinia oamenilor despre aceste evenimente, dar și a distrage atenția de la problemele cu care se confruntă cetățenii: corupția totală și cronică, lipsă de locuri de muncă, salarii și pensii mici, exodul populației peste hotare, etc. Oamenii sunt îngrijorați mai mult de problemele menționate, decât despre amenințarea armată a Federației Ruse”, precizează el.
În prezent, adaugă Alexandru Munteanu, mobilizarea populației nu există. Cele mai multe restricții au fost impuse în primii ani ai conflictului din Donbas, când autoritățile au declanșat primele valuri de mobilizare, inclusiv în zonele locuite de etnici români, fără a fi declarată vreo stare de război.
Veronica din regiunea Odesa spune că situația din prezent nu a stârnit panică în rândul populației. În fiecare zi, în mass-media sau TV, Ministerul Apărării comunică câți morți sau câte persoane au fost rănite, iar societatea, spune ea, s-a adaptat la astfel de informații, oricât ar părea de ciudat.
„Oficialii ruși au respins informațiile privind o posibilă invazie, pe care le-au catalogat drept „isterice”, spunând că nu sunt motive de îngrijorare și că repoziționarea unităților militare ruse în teritoriul din cadrul granițelor este o chestiune strict internă. Din punctul meu de vedere, toate aceste manipulări sunt presiuni psihologice ale unui război hibrid, prin atacuri informaționale”, explică Veronica.
În același timp, Veronica spune că în sudul Basarabiei, în regiunea Odesa, zona Bugeacului, la gura Mării Negre, sunt 250 mii de români care reprezintă un popor pașnic care susţine necondiţionat parcursul european al poporului Ucrainei.
„Este un lucru cert pe care trebuie să-l înțeleagă autoritățile ucrainene. Societatea românească (moldovenească) din această zonă nu se implică în discuții, puțini se informează, majoritatea își duc un trai pașnic, liniștit, respectând legislația ucraineană”, încheie ea.
Vlad din Ismail, regiunea Odesa, spune că sudul regiunii Odesa este un areal, unde conviețuiesc multe etnii care nu s-au certat unii cu alții niciodată. Este un loc unde te poți bucura de viața frumoasă, iar așezarea geografică contribuie la asta. Lucrurile stau bine și economic, continuă el, deși mai e foarte mult de lucru.
„Aflându-ne la granița cu România, deja sunt în implementare o serie de proiecte comune, ce țin să rezolve o bună parte din problemele existente, dar să și creeze platforme comune pentru un viitor de colaborare bună între vecinii, pe de o parte și cealaltă a graniței”, spune bărbatul.
Dana, o poetă și artistă din Cernăuți, spune că la început, în 2014, simțea o foarte mare panică cu privire la viitor și visa noaptea că se află acolo, în război.
„Tot așteptam să aud că s-a terminat, dar nu s-a terminat nici până astăzi. Mă bucuram că nu sunt chiar aproape de acele locuri, unde murea atâta lume. Mulți cunoscuți au fost duși la război și era foarte trist când auzeam că cineva și-a dat viața acolo”, spune ea.
Dana crede că în prezent nu mai este așa strașnic ca la început, când mureau mii de oameni pe zi, dar tot sunt știri zilnice despre cei care și-au dat viața acolo și e dureros de auzit asta.
Ion din comuna Slatina spune că în zona Transcarpatiei este ok, liniște, dar, din nefericire, s-au și obișnuit cu situația începută în 2014.
„Ne-am obișnuit cu războiul din Donbas, iar asta e și bine e și rău, pentru că nu știm ce se mai poate întâmpla. Rusia este imprevizibilă. Românii din zona mea nu au fost afectați așa mult ca restul populației din Ucraina pentru că, de exemplu, nu cunosc pe nimeni care să fi fost trimis în toți acești ani să lupte în conflictul din estul țării”, spune omul de afaceri.
Ion spune că sunt totuși afectați la modul general, pentru că moneda națională a scăzut, prețurile au crescut, iar salariile la ei sunt foarte mici, pensiile și mai mici, iar instabilitatea politică parte că nu mai trece.