web analytics

Bookmaker artbetting.co.uk - Bet365 review by ArtBetting.co.uk

Bookmaker artbetting.gr - Bet365 review by ArtBetting.gr

Germany bookmaker bet365 review by ArtBetting.de

Premium bigtheme.net by bigtheme.org

Conferință la Sibiu despre conflictul transnistrean

Iulia Modiga 18 septembrie 2017 1

 

În perioada 15-17 septembrie, la Sibiu s-a desfășurat conferința internațională dedicată proiectului „Dosarele transnistrene. Soluții pentru dezvoltarea societății pe cele două maluri ale Nistrului”. Evenimentul se află deja la a 5-a ediție, devenind o tradiție la Universitatea „Lucian Blaga” și o carte de vizită a Departamentului de Relații Internaționale, Științe Politice și Studii de Securitate.

Evenimentul de la Sibiu a debutat prin prezentarea volumului Dosarele conflictului transnistrean. Lucrarea reprezintă produsul final al proiectului Dosarele transnistrene. Soluții pentru dezvoltarea societății pe cele două maluri ale Nistrului coordonat de Laboratorul pentru Analiza Conflictului Transnistrean. Scopul proiectului a fost de a crește capacitatea de analiză a mass-media românești în ceea ce privește conflictul din regiunea transnistreană. În mediul jurnalistic românesc nu au evoluat experți în problematica transnistreană, iar prin intermediul acestui proiect, implicarea jurnaliștilor contribuie la conștientizarea opiniei publice românești care are o imagine superficială în problema transnistreană.

Prezența experților din Comisia Unificată de Control de la Tiraspol și Chișinău este deja o tradiție. Eduard Bumbac a vorbit, pe scurt, despre operațiunea de menținere a păcii în zona transnistreană, despre obiective și potențiale acțiuni ce ar trebui întreprinse. Dmitrii Palamarciuk a menționat importanța semnării protocolului de la Berlin, din 2016. Acesta a subliniat faptul că procesul de negocieri a fost blocat după demersurile societății civile și ale autorităților moldovenești.

Vitalie Gămurari – profesor la Universitatea Liber Internațională din Moldova (ULIM) și purtătorul de cuvânt al Partidului Democrat din Moldova, aflat acum la guvernare, a menționat faptul că încă din perioada  2004 – 2005 s-a încercat o colaborare pe cale universitară între Chișinău și Tiraspol. Propunerea a fost de a adopta tactica Germaniei pentru a stabili o legătură educațională între cele două maluri ale Nistrului. Însă, din păcate, această inițiativă a fost fără succes. Lipsa unui dialog din punct de vedere științific dintre Chișinău și Tiraspol este un exemplu că problema, în esență, rămâne un subiect populist. Gămurari afirmă că la baza ideologiei Partidului Democrat stau normele dreptului internațional, norme ce nu pot fi interpretate după dorința unui partid. Totodată, purtătorul de cuvânt al formațiunii politice a subliniat faptul că toate prevederile și acțiunile propuse în cadrul întâlnirilor și negocierilor din formatul 5+2 trebuie, în primul rând, puse în aplicare de ambele părți. De asemenea, ar trebui excluse conceptele de separatist și ocupant pentru a da o notă pașnică întrevederilor dintre cele două părți.

Vitalie Gămurari a mai venit cu propunerea înființării unui tribunal care să analizeze acțiunile și infracțiunile comise în perioada conflictului transnistrean. Atât timp cât nici Chișinăul, nici Tiraspolul nu au fost capabile să adopte o atitudine în conformitate cu dreptul internațional, înființarea unui tribunal care să analizeze faptele comise în timpul războiului din 1992 ar restabili într-o oarecare măsură încrederea populației în autoritățile statului, este opinia profesorului Vitalie Gămurari, expert în drept internațional.

De altfel, lipsa încrederii reciproce dintre cele două părți conflictuale tărăgănează identificarea unor soluții. Gămurari consideră că nu ar mai trebui să căutăm vinovații declanșării conflictului, ci ar trebui să căutăm soluții pentru a rezolva situația și pentru a acționa, în primul rând, în folosul cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului. Prezența unor parteneri externi (Ucraina, Uniunea Europeană etc.) ar aduce un plus de încredere din partea societății că, într-adevăr autoritățile caut soluții viabile, nu doar participă la întâlniri bilaterale, fără a avea însă rezultate consistente. Purtătorul de cuvânt al PDM a venit cu propunerea de a crea un monument comun adus drept omagiu victimelor căzute, de ambele părți, în acest război. Crearea unui tribunal ad-hoc Chișinău – Tiraspol – părți externe pentru stabilirea crimelor comise de ambele părți în război, nu neapărat pentru a trage la răspundere anumite persoane, ci pentru a arăta societății că există interes pentru conștientizarea și rezolvarea problemelor rezultate în urma conflictului.

Anatolyi Dirun, profesor la Școala de Științe Politice din Tiraspol, a vorbit despre implicarea Uniunii Europene în conflictul transnistrean, despre strategii și provocări. Implicarea Uniunii Europene în ceea privește conflictul transnistrean este explicabilă, având în vedere interesul pentru Republica Moldova. De asemenea, datorită faptului că România este membră a Uniunii Europene, iar prezența unii conflict „mocnit” la frontiera Uniunii Europene, este un motiv serios pentru a fi interesată în rezolvarea conflictului din regiunea transnistreană. Atât Uniunea Europeană, cât și Federația Rusă sunt interesate în păstrarea securității în regiune, fiind un obiectiv prioritar. Totodată, imprevizibilitatea situației este un subiect sensibil, ținând în alertă toți vecinii Republicii Moldova. Cooperarea tot mai intensă a României cu NATO din ultima perioadă, situația politică tensionată și imprevizibilă creată după ultimele alegeri prezidențiale de la Chișinău, expirarea termenului limită a acordului dintre Uniunea Europeană și Tiraspol (termenul fiind anul 2018) sunt factori de destabilizare în zonă. Federația Rusă vede drept un pericol cooperarea militară a României cu NATO, rămânând în alertă.

La eveniment a fost prezent și Alexey Babenko, reprezentat al ambasadei Federației Ruse la București, acesta fiind de părere că soluționarea conflictului transnistrean ar trebui să pornească de la restabilirea încrederii dintre cele două părți implicate – Chișinău și Tiraspol. Moscova consideră că încrederea și dorința bilaterală de cooperare sinceră sunt cele mai importante aspecte în ceea ce privește avansarea în găsirea unor soluții. Ideea de a înființa un tribunal internațional, emisă de Vitalie Gămurari, nu poate să nu creeze îndoieli. Există deja exemple similare în alte state și sunt, în general, considerate instrumente de urmărire/pedepsire politică. În multe cazuri aceste tribunale nu au fost utilizate drept instrumente de justiție, ci mai degrabă de urmărire.

Zurab Todua, expert independent, a completat ideile lui Anatolyi Dirun în ceea ce privește expunerea acestuia privitoare la implicarea partenerilor externi ai Chișinăului și Tiraspolului în soluționarea conflictului din regiune. Zurab Todua consideră că Tiraspolul se bazează un pic prea mult pe susținerea Rusiei, dorindu-și să păstreze o relație cel puțin la fel de bună ca până acum cu Moscova. Conducerea de la Kiev are o atitudine rezervată, considerând regiunea transnistreană un focar de instabilitate politică în zonă, focar ce ar putea genera oricând o intervenție rusească prin sudul Ucrainei. În ceea ce privește Chișinăul, influența de care se bucură Vlad Plahotniuc îl poziționează drept actor principal în politica Republicii Moldova. În opinia expertului, Plahotniuc păstrează o atitudine „indiferentă”, echilibrată, dorind să-și întărească poziția în ochii occidentului, deși deseori puterile europene i-au sugerat să părăsească scena politică de la Chișinău.

Zurab Todua a menționat, de asemenea, că anul 2018 aduce cu sine două evenimente care ar putea crea disensiuni în ceea ce privește negocierile dintre Tiraspol și Chișinău. Unul din evenimente este împlinirea a 100 de ani de la Marea Unire din 1918. Al doilea eveniment îl reprezintă alegerile din Rusia. Se presupune că Statele Unite ale Americii ar dori să genereze un conflict în regiunea transnistreană pentru a „complica” realegerea lui Vladimir Putin în funcția de președinte al Federației Ruse.

În urma expunerilor mai multor experți prezenți la eveniment, concluzia ar fi că, în fond, nu există motive de conflict în zona transnistreană. Între comunitățile de pe cele două maluri ale Nistrului nu există ostilitate, iar eventuale activități militare nu ar fi susținute de către populație. De asemenea, armatele celor două părți nu sunt pregătite să fie implicate într-un conflict deschis. Un potențial conflict, chiar și de dimensiuni reduse, ar atrage, în primul rând Rusia în confruntare și, implicit, statele europene și Ucraina. Pe de o parte, Ucraina nu este deloc interesată să întrețină un conflict la frontiera sa vestică. Pe de altă parte, pentru Tiraspol, agravarea situației ar putea genera un incident similar cu cel petrecut în Abhazia care s-ar putea solda cu recunoașterea independenței.

Autor: Lilia Cazacu

Comentarii de pe Facebook

comments

One Comment »

Leave A Response »