Prima parte a interviului cu Dl Igor Bucătaru, doctor în științe politice, conferențiar universitar, catedra Științe Administrative, Universitatea de Stat din Moldova, o puteți citi aici.
(Continuare)
InfoPrut: La Chișinău a fost constituit Consiliul Unirii (29 februarie 2012). Membrii acestuia sunt foști deputați și personalități publice, vocea cărora este și va fi ascultată. În același timp, din acest Consiliu mai fac parte și membri ai unor formațiuni politice de la Chișinău, dar și reprezentanți ai unor grupări, etichetate drept extremiste (de exemplu Noua Dreaptă). Care este opinia dvs. cu privire la introducerea în programul unor partide din România, dar şi din Republica Moldova a unor „road-map”-uri pentru reunificarea României cu Republica Moldova?
Igor Bucătaru: Subiectul „reunificării României cu Republica Moldova” este unul „periculos” din punct de vedere juridic pentru partidele din Republica Moldova care la nivel de mesaj pledează pentru unirea „celor două state româneşti”. Articolul 3 al Legii Republicii Moldova privind partidele politice stipulează în al.1 că „Sunt interzise partidele politice care, prin statutul, programul şi/sau activitatea lor, militează împotriva suveranităţii, integrităţii teritoriale a ţării…”. De exemplu Partidul Naţional Liberal, organizaţie social-politică din Republica Moldova recunoscută drept cea mai consecventă promotoare a ideii de Unire, în articolul 6 al Statutului menţionează drept obiectiv „respectarea şi asigurarea suveranităţii naţionale, a independenţei, unităţii şi integrităţii Republicii Moldova”.
Faptul că partidele politice din Republica Moldova şi România nu conţin „road-map”-uri pe subiectul unirii denotă faptul că nici electoratul nu consideră acest subiect unul prioritar şi important.
InfoPrut: Care, după părerea dvs., sunt factorii care mențin separarea dintre Republica Moldova și România? Există anumite diferențe între cele două state care contribuie la menținerea raporturilor actuale?
Igor Bucătaru: Acest subiect de discuţie este unul de natură fundamentală, asupra căruia au insistat experţii din diferite domenii şi în diferite perioade istorice. Răspunsul meu nu va pretinde o intensitate ştiinţifică de esenţă, însă va fi rezultatul unor reflecţii bazate pe observarea evenimentelor politice.
Principalul factor care „menţine separarea dintre Republica Moldova şi România” este lipsa dorinţei majorităţii cetăţenilor din ambele state de a înfăptui Unirea. Partidele politice sunt agenţi ai procesului politic decizional ce reflectă şi reprezintă grosso modo, în majoritatea cazurilor, doleanţele alegătorilor. În anumite cazuri, partidele au funcţia şi de formatori de opinie. Dacă în 1918 Unirea Basarabiei a fost posibil de înfăptuit doar cu participarea clasei politice conducătoare, fără consultarea populaţiei, atunci în secolul XXI acest fapt este puţin probabil. Dar deja care sunt cauzele şi motivele ce alimentează această stare de fapt în rândul populaţiei de pe ambele maluri ale Prutului, precum şi posibilităţile şi perspectivele depăşirii acestora, constituie subiectul unui studiu aparte.
InfoPrut: Nu toate forțele politice din Republica Moldova au reușit să stabilească parteneriate cu formațiunile politice din România. Unele nu au reușit să pună bazele unui dialog nici cu partide din alte state membre ale Uniunii Europene, deși din punct de devere ideologic împărțesc aceleași valori și principii. Cum credeți, ce argumentează orientarea către Est, cu referință aici la Federația Rusă, a reprezentanților partidelor politice din Republica Moldova?
Igor Bucătaru: Societatea moldovenească este una eterogenă din punctul de vedere doctrinar. Menţionasem anterior despre existenţa a cel puţin patru orientări social-politice: stânga comunistă „nostalgică”, centru-stânga „social-democrată”, centru-dreapta liberală „pragmatică” şi dreapta liberală „naţională”. Cromatica ideologică în cauză a fost condiţionată de un istoric tumultos al societăţii moldoveneşti pe parcursul ultimilor două secole. Federaţia Rusă a fost prezentă pe acest teritoriu o perioadă îndelungată, având un impact cultural şi tehnologic important asupra societăţii. Important de menţionat că modernizarea, inclusiv politică, a societăţii moldoveneşti s-a produs în special în perioada ocupaţiei ruseşti (sovietice). De aici şi impactul mare al trecutului sovietic în formarea profilului cetăţeanului moldovean. În condiţiile în care actuala clasă politică nu este în stare să propună un nivel şi o siguranţă social-economică de viaţă peste cele sovietice, nostalgia după perioada sovietică, ce se asociază inclusiv cu Federaţia Rusă, va perpetua. Plus la aceasta, numărul mare de persoane ce lucrează la şantierele din Federaţia Rusă, şi respectiv veniturile ce vin sub formă de remitenţe, simbolizează sursa de existenţă pentru o bună parte a populaţiei Republicii Moldova.
InfoPrut: Nu doar partidele din opoziție, ci și unele dintre cele aflate la guvernare au incluse în platformele lor electorale în calitate de obiectiv aprofundarea relațiilor politice și economice cu Federația Rusă. Se insistă în rândul acestora pe necesitatea continuității colaborării în cadrul organizațiilor și inițiativelor regionale, apărute din ordinul Kremlinului cu un singur scop: cel al refacerii influenței politice a Rusiei în spațiul ex-sovietic. Cum trebuie tratate declarațiile unor lideri politici, care susțin că apropierea de Rusia este garanția securității energetice pentru Republica Moldova și nu ar exista alte interese decât cele economice? Poate fi Republica Moldova membră a Uniunii Europene și a Comunității Statelor Independente în același timp?
Igor Bucătaru: Declaraţiile unor lideri politici cu privire la aprofundarea relaţiilor cu Federaţia Rusă trebuie tratate ca atare. Este dreptul stipulat în Constituţie de a-ţi exprima punctul de vedere. Sunt nişte declaraţii politice, în mare parte speculative, lansate cu scopul de a cuceri simpatiile electoratului, în condiţiile creşterii preţurilor la resursele energetice. Altceva este în ce măsură, concurenţii politici, comunitatea experţilor şi electoratul vor demonstra maturitate pentru a diferenţia priorităţile, precum şi de a diferenţia speculaţiile de argumente.
La moment, subiectul intensificării colaborării în cadrul Comunităţii Statelor Independente este unul depăşit pentru elitele statelor-membre, alternativa în cauză fiind înlocuită de Uniunea Vamală Euroasiatică, un proiect economic şi politic a Federaţiei Ruse, Kazahstanului şi Bielorusiei de aprofundare a relaţiilor din cadrul CSI.
În condiţiile crizei economice din Uniunea Europeană şi pe fundalul scumpirii resurselor energetice venite din spaţiul estic, unele forţe politice încearcă să folosească subiectul aderării la Uniunea Euroasiatică drept trambulină pentru a ajunge la putere. Şansele aderării Republicii Moldova la acest proiect sunt total incerte şi iluzorii, cel puţin din următoarele considerente: nu există un hotar comun cu Uniunea Vamală; proiectul Euroasiatic a fost intens promovat în perioada alegerilor parlamentare din Federaţia Rusă, din care cauză nu sunt sigur asupra situaţiei reale din domeniu; nu s-au făcut studii serioase cu privire la avantajele/dezavantajele economice ale Republicii Moldova etc.
În ceea ce priveşte problema „veşnică” a Republicii Moldova cu privire la statul în două luntre, părerea mea este că Republica Moldova trebuie să ţină cont de statutul Federaţiei Ruse din regiune, însă în calitate de stat-membru al Uniunii Europene.
InfoPrut: Ce le lipsește liderilor politici de la Chișinău pentru depășirea crizei politice? Ce promovează aceștia: democrația sau interesul personal?
Igor Bucătaru: În întrebare se conţine şi răspunsul. Cu regret, politicienii din alianţa de guvernare sunt orientaţi spre satisfacerea intereselor personale sau a celor corporative de partid şi nicidecum a intereselor naţionale. Nu există nici voinţă politică de a efectua reforme. Ei s-au format într-un mediu pe care nu doresc să-l modifice.
