InfoPrut: În anul 2006 ați fost determinată de împrejurări mai puțin plăcute să părăsiți Alianța Moldova Noastră – singura formațiune politică care s-a opus mai multor inițiative antidemocratice ale guvernării comuniste. Dacă nu greșim, motivul invocat pentru acest proces a fost Transnistria și refuzul de a retrage din dezbaterea parlamentară a mai multor proiecte legislative înaintate de dvs. și colegii, care formau aripa liberală a AMN și care ar fi avut drept finalitate soluționarea conflictului. Cum a afectat acest eveniment starea de spirit internă în echipa AMN? Poate fi considerat acest moment începutul sfârșitului pentru această formațiune politică?
Vitalia Pavlicenco: AMN-ul a putut fi constituit pentru că a fost precedat de o cascadă de fuzionări între partide pe diferite segmente ale eşichierului politic. De exemplu, Partida Liberală Proromânească s-a unit începând cu dizolvarea PNL-ului, formula 2, în 2001, prin faptul că s-a unit cu formaţiunea condusă de Veaceslav Untilă – atunci PNL era condus de Mircea Rusu – care se numea Pentru Ordine şi Dreptate, cu sloganul ,,Jos Mafia!” şi au format Uniunea Social-Liberală ,,Forţa Moldovei”, care a existat mai puţin de un an şi care a impulsionat fuzionarea mai multor partide care se plasau pe partea de centru-dreapta a eşichierului politic, PNŢCD, partidul condus de domnul Snegur, de Muravschi, mai multe partide, şi au format Partidul Liberal. În Partidul Liberal s-a ales pentru prima oară prin votul tuturor membrilor din partid preşedintele: Veaceslav Untilă. După asta, Partidul Liberal s-a unit cu Partida Social-Democrată, ,,Alianţa Braghiş”, un partid parlamentar, au adunat toate forţele social-democrate, plus Alianţa Independenţilor, aşa, o denumire ridicolă, condusă de Urechean. Şi s-a format atunci Alianţa Moldova Noastră, centru-dreapta cu centru-stânga, un lucru mai puţin întâlnit în politica recentă moldovenească, dar animată de tendinţa şi aspiraţia de a-i doborâ pe comunişti, adica de a-i răsturna pe comunişti de la guvernare. Nu s-a reuşit în 2005, din păcate, de fapt, s-a reuşit, dar au fost falsificate voturile. Asta cred. Şi cea mai mare realizare a AMN-ului a fost că a rezistat presiunilor ruseşti de a elimina naţional-liberalii din AMN, cum era Anatol Ţăranu, Mircea Rusu, Vitalia Pavlicenco şi alţii. A doua realizare ar fi că o parte de la Urechean, tot nişte oameni cu viziuni mai româneşti şi pro-europene, au impus un manifest electoral în care erau nişte proiecte fundamentale: ieşirea din CSI, limba română, retragerea trupelor ruseşti, rezolvarea problemei transnistrene prin anumite lucruri concrete. Acest lucru, din păcate, după ce au avut loc alegerile din 2005, a încercat să fie dat uitării de către Alianţa Moldova Noastră, pe motiv că nu are majoritate în Parlament. Chiar la prima şedinţă a Alianţei, atunci când AMN a mers cu Partidul Social-Liberal şi cu Partidul Democrat, cu Serebrian şi Diacov, şi au format Blocul Moldova Democrată, deci înainte de a pleca toţi, la prima şedinţă, au spus că în ciuda faptului că noi avem puţine voturi (n-avem majoritatea), trebuie să promovăm exact ceea ce e scris în manifest. Să-i punem pe comunişti într-o situaţie în care ei să respingă. N-am fost ascultată, dar împreună cu deputatul Valeriu Cosarciuc am făcut toate iniţiativele conform şi unui plan, exact, stabilit de fracţiunea AMN, după ce de-acum se votase Voronin şi plecaseră unele formaţiuni, aprobat şi la consiliul politic al AMN. Şi am făcut exact acest plan. Am făcut toate iniţiativele, dar până la urmă, probabil din cauza unor influenţe de la Tiraspol şi de la Moscova asupra lui Urechean şi aliaţilor săi mai intimi s-au făcut presiuni ca noi să ne retragem. De exemplu iniţiativa din ieşirii din CSI, care între altele a fost discutată în Parlament.
I.P.: Parlamentul de-atunci.
V.P.: În Parlamentul acela comunist, deşi nu s-au arătat disponbili să voteze nici cei din partidele democratice, zise democratice. Partidul Democrat, Partidul Social-Liberal ar fi votat, Partidul al lui Braghiş, care deja ieşise, AMN-ul, care rămăsese, şi PPCD-ul. Ăştia nu s-au arătat disponibili să voteze ieşirea din CSI, în afară de comunişti. Şi atunci pentru că eu nu am ascultat şi am înaintat această iniţiativă până la a fi ajuns să se discute în Parlament am fost învinuită că fac jocul comuniştiilor şi am fost eliminată din AMN, defapt nici cu un vot majoritar, cu un vot manipulat. Chiar şi in şedinţa consiliului politic al alianţei. După noi au plecat toţi naţional- liberalii.
I.P.: Aşadar, practic, aripa liberală.
V.P: Aripa naţional-liberală, exact, a plecat. Incluzând şi pe foştii adepţi ai lui Snegur. Iar atunci am plecat şi atunci trei persoane au constituit Comitetul din trei copreşedinţi, care au reconstituit PNL în a treia formulă. Şi vreau să vă spun, doar, în încheierea răspunsului la această întrebare că sunt extrem de fericită pentru faptul că am fost eliminată din AMN. De ce? Pentru că acolo nu puteai promova nicio declaraţie, nicio poziţie, era foarte greu, în timp ce devenind deputat neafiliat, aşa cum se consideră la noi, dar de fapt naţional-liberal, fiind aleasă preşedinte al PNL eu am făcut foarte multe lucruri în Parlament ca persoană liberă, ca deputat neafiliat, necontrolat de nimeni, nesupus unor indicaţii antidemocratice.
I.P.: Bun, în cazul ăsta, atunci să luăm alt scenariu. Să presupunem că aţi ajunge, ca deputat, din nou în Parlamentul Republicii Moldova, credeţi că aceste presiuni v-ar afecta, adică ar exista deodată alte presiuni, altfel de presiuni, decât cu care vă confruntaţi acum fiind partid extraparlamentar?
V.P: Fără îndoială. Şi asta se vede la PL din Alianţa pentru Integrare Europeană. Pentru că eu am avut practica de a fi deputat de două ori, o dată fiind în Alianţa pentru Democraţie şi Reforme, despre care putem spune că a fost un fel de prototip al Alianţei pentru Integrare Europeană şi acolo a fost cu totul altfel, ca idee de bloc, pentru că noi n-am dorit niciodată mai mult să nu fie un partid de stânga, pro-rusesc, dominant, cu majoritate simplă sau constituţională în Parlament să nu mai fie, dar fiindcă sunt alianţe, ar trebui ca alianţele să ia exemplu bun de la Alianţa pentru Democraţie şi Reforme, pentru că acolo nu discutau doar trei lideri, discutau toţi membrii alianţei în şedinţă de alianţă, acolo fiecare îşi spunea opinia, a fost aleasă o conducere a alianţei, a fost totul democratic, fiecare îşi spunea liber opinia, nu era persecutat pentru aceasta, nu era o disciplină, ,,închide gura, că tu eşti simplu deputat!’’, n-a fost aşa ceva. Nimeni nu m-a împiedicat nici atunci să fac iniţiative. Ceea ce eu cred că acum se întamplă pentru că acum într-un fel s-a mafiotizat şi s-a pragmatizat alianţa şi totul contează, banii, în Parlamentul actual deputaţi liberi nu sunt, ei toţi votează după indicaţiile şefilor, dar problema nu este că nu-i bine că nu e disciplină, problema este că această disciplină, din păcate, denotă nişte decizii pro-ruseşti, pragmatice şi mai puţin pro-europene şi româneşti. Aici, e! Că dacă făceau aceeaşi disciplină pentru orientare pro-românească, pro-europeană vădită, aş spune că e bine că e aşa, că nu apar nişte cozi de topor care să facă politici pro-ruseşti, dar aici se întamplă altceva, în sensul ăsta este rău. De aceea, s-au depus foarte multe eforturi ca noi, PNL, să nu intrăm în Parlament. Deci noi am avut şansa asta. În primul rând, ni s-au furat voturile, în al doilea rând suntem reprimaţi acum prin sondaje falsificate, pentru că înainte de alegeri noi întotdeauna suntem pe locul 5, adică primul dintre partidele extraparlamentare şi când ajungem în alegeri nici nu ne pun în sondaje. Ne scot total din sondaje. PNL-ul. Pentru că suntem un partid unionist românesc şi în acelaşi timp noi am vrut în 28 noiembrie 2010 să, chiar au venit, adică, din propria iniţativă a armatei, după asta a fost retras prin presiuni, din câte am înţeles eu şi Ilaşcu, pe care am vrut să-l aducem, dar, iarăşi, s-au depus presiuni şi în sensul ăsta nu se doreşte intrarea PNL în Parlament, adică suntem împiedicaţi, pentru că sunt şi alte metode. De exemplu, s-a lichidat unicul clip electoral, gratis, la televiziuni, pentru ca partidele extraparlamentare să nu poată plăti 600 de euro minutul şi asta au făcut-o PL cu PLDM. Ne-a fost interzisă toată publicitatea unionist în oraş de către Dorin Chirtoacă.
I.P.: Păi, dar nu se ocupă nişte firme private de panourile electorale?
V.P: Firmele private, care au avut licenţă, n-au putut obţine această permisiune, chiar după ce noi am transferat banii. Adică în mod abuziv. Au fost reprezentanţii noştri, au vorbit şi cu Nistor Grozavu, viceprimar, şi cu Chirtoacă. N-au permis. Chirtoacă aşa a spus, că nu vrea să-l bântuiască lumea cu mesaj unionist. De asemenea, cînd am făcut acţiunea pe 28 iunie, cu oameni din 22 de raioane, anul trecut, ne-au dat, în primul rând când am depus cererea imediat a apărut o altă cerere ca şi cum pusă mai înainte, deci nu era când au depus oamenii noştri, după care ne-au dat autorizarea în ultima zi, în ultima oră ca să n-o putem ataca în instanţă şi ca să nu putem anula acţiunea.
I.P.: Am înţeles, dar nu este nevoie doar de o declaraţie prealabilă?
V.P: Nu, pentru că dacă sunt mai mult de 50 de persoane trebuie de-acum autorizaţie.
I.P.: Asta e o modificare probabil recentă.
V.P: Nu, pentru că până acum era că, în general, orice persoană, chiar şi trei persoane trebuiau să aibă autorizaţie şi au fost foarte multe abuzuri în perioada comunistă, dar după asta a fost modificată legea întâlnirilor publice şi acolo scrie că dacă sunt mai mult de 50 de persoane atunci trebuie autorizaţie şi noi n-am putut ataca şi ne-au interzis să intrăm în Piaţa Marii Adunări Naţionale. Noi am făcut un marş pe timp de ploaie, pe 28 iunie, cu peste 100 de persoane venite din 22 de raioane. Sigur că asta ne-a costat bani, să găsim sponsori şi donaţii şi am intrat totuşi in Piaţă, iar PL, care a adunat mai mult acolo oameni din servicii desconcentrate, sub presiunea că ,,veniţi că trebuie!” au luat microfoanele pe care au promis să le lase şi ne-au lăsat aşa şi noi am făcut acţiunea aşa. Deci, nu este corect ce se întâmplă şi nu este nici o diferenţă dintre tratamentul la care PNL era supus din partea comuniştilor şi tratamentul la care e supus din partea PL.
I.P.: Din păcate, da, este şi concluzia multor oameni de rând vizavi de ce s-a schimbat în ultimii doi ani şi jumătate de când se află o alianţă democrată la guvernare.
V.P: Ca să închei, sigur, dacă am intra în Parlament ar fi foarte mari presiuni, dar vreau să vă spun că noi suntem un partid de sacrificiu. Aşa cum ne sacrificăm acum cu mesajul unionist, tot aşa ne-am sacrifica cu o poziţie corectă în Parlament fără să spunem că este în interesul Republicii Moldova să facem asta. Este în interesul românesc naţional să facem asta şi nu pentru statalitatea Republicii Moldova şi din cauza asta se depun eforturi să nu nimerim, dar noi depunem efoturi să nimerim.
I.P.: Dar ştiu că a existat o plângere, legată de faptul că dumneavoastră v-aţi schimbat statutul la ultimul Congres, acum apare foarte clar că acesta era obiectivul informaţiilor…
V.P: Situaţia este următoarea, noi, în 2006 când ne-am creat şi am fost înregistraţi pe 3 februarie 2007, iarăşi în ultima zi, în ultima oră de către Ministerul Justiţiei, în plin regim comunist, aici fac o paranteză în 2008 noi am făcut o acţiune în faţa scuarului Operei Naţionale, unde am adresat invitaţii tuturor partidelor, a fost AMN, a fost PLDM, a fost MAIE, de 9 mai, este şi o zi naţională a României, dar este şi ziua Europei şi am dansat acolo Hora Unirii. Este pe site-ul nostru. PNL.md. N-a fost PL. El niciodată nu vine la acţiuni, dar nici pe noi nu ne invită. Şi atunci, este clar că am avut un mesaj unionist, după care noi am lansat mesajul unionist pe 17 aprilie 2010. L-am adoptat la Delegaţia Politică Naţională, înainte de asta am avut în program uniunea interstatală România-Republica Moldova, care a fost înainte de aderarea României la UE. În ideea de a merge împreună pentru o uniune interstatală. Nu a fost să fie şi noi acum la Congresul al III-lea, pentru că la al II-lea Congres nu am modificat statutul în regim comunist că oricum nu aveau să ne permită. Erau nişte pretenţii draconice pe care, din păcate, le aplică acum şi guvernarea democrată. Şi am făcut la 3 decembrie 2011 un congres foarte mare, frumos la care au fost invitate190 de persoane, 130 au fost prezente, 130 de persoane publice foarte importante, scriitori ş.a.m.d. Şi noi, domnul Muşanu, preşedintele Parlamentului care a votat Independenţa. Şi noi am modicat statutul şi programul. Programul nu se înregistrează la Ministerul Justiţiei, iar statutul nou se înregistrează şi acum noi am prezentat modificările, au refuzat să le înregistreze pe motiv că ar afecta Constituţia şi noi acum vom chema în judecată de luni, marţi (n.r. 12-13 martie), că avem răspunsul deja oficial, tranşant, pentru că până acum ne-a dat un răspuns intermediar şi ei au sesizat Curtea Constituţională ca să explice cum se corelează două articole din Constituţie. 41.4, unde vorbeşte despre faptul că partidele care sunt împortiva suveranităţii independenţei sunt neconstituţionale, cu articolul 32 unde vorbeşte despre defăimarea, calomnierea, denigrarea statului, acte de violenţă, separatism. Însă noi pledăm pentru unirea cu România pe cale paşnică, constituţională, pe căi democratice, respectând legea cu privire la partidele politice, respectând Constituţia. Acum urmează să vedem ce va spune Curtea Constituţională, pentru că motivul care a făcut ca Ministerul Justiţiei să adreseze Curţii Constituţionale este că practica judiciară din Republica Moldova, care a judecat cazul spotului unionist al PNL, al nostru, când noi înainte de 5 septembrie 2010 când a avut loc referendumul pentru modificarea Constituţiei la capitolul vicepreşedinte am spus că vă invităm să votaţi pentru ca să putem alege un preşedinte care să ne conducă spre unirea cu România. Şi acest mesaj şocant din spot a condus la anularea spotului la iniţiativa PCRM, dar sprijiniţi de toţi membrii guvernării liberal-democratice din Comisia Electorală Centrală, deci a fost anulat, dar noi am câţtigat în instanţă dreptul de a avea acest spot în Curtea de Apel şi în Curtea Supremă de Justiţie. Şi acum practica judiciară bate gramatica Constituţională şi iese într-un fel că Ministerul Justiţiei este derutat, chipurile, că nu ştie cum să urmeze. Noi îi chemăm în judecată acum, săptămâna asta, Ministerul Justiţiei, iar Curtea Constituţională îşi va spune cuvântul şi mai este şi CEDO după asta şi vom vedea cine are dreptate, mai ales că repunerea în drept de existenţă a spotului electoral unionist al PNL s-a făcut în baza unei deciziii întemeiate pe precedentele CEDO, în Republica Moldova. De aceea, într-un fel, noi modificăm şi Constituţia şi demonstrăm că nu pune în prim-plan fericirea cetăţeanului, pe care nu-l face fericit acest stat, această independenţă, suveranitate, intergritate şi toate celelalte, dar îl face nefericit această statalitate şi îl alungă peste hotare, unde el apără prin budoarele şi prin bordelurile şi bucătăriile şi saloanele din Italia, Spania şi din alte ţări statalitatea, suveranitatea, intergritatea şi toate celelalte cu care se mândresc, îşi fac obiectul mândriei cei care, astăzi, sunt pentru Moldova şi statalitatea Republicii Moldova, chiar cu pretenţii revendicative faţă de Moldova de peste Prut, în timp ce la începutul acestui stat, când s-a pronunţat independenţa, ei nu erau pentru independenţa acestui stat atunci.
I.P.: Ne întoarcem la AMN, la acea perioadă. Mă rog, nu la acea perioadă, dar la ce s-a întâmplat ulterior cu AMN. Cum comentaţi dumneavoastră dispariţia acestei formaţiuni de pe scena politică din Republica Moldova? Pentru că, iată, a fost al 4-lea membru al alianţei, iar acum nu mai este.
V.P: Serafim Urechean, din păcate, înainte de 5.04 sau chiar şi 29.07 a făcut un spotuleţ, aşa, despre partidul Ţ. Păi, iată, foarte curând a ajuns şi el partiduţ şi chiar a dispărut AMN-ul. De ce s-a întâmplat asta? În Republica Moldova partidele centriste nu pot rezista. Din păcate, se adevereşte o spusă a unui înţelept care zicea că partidele noastre vor să aibă mesaj de dreapta, stând pe centru, cu electorat de stânga. Asta nu poate fi. Centrul este un punct. Nu poţi să stai acolo. Trebuie să fi ori centru-stânga, ori centru-dreapta, cel puţin. AMN-ul a fost un partid pro-rusesc având în componenţa sa oameni onorabili care au fost în cea mai mare parte naţionali-liberali, dar care au stat acolo din cauza că acolo au fost bani şi, din păcate, în Republica Moldova, bani au partidele pro-ruseşti, de stânga. Partidele româneşti nu au bani şi de aceea ele eşuază. Iată, e un miracol că noi, PNL-ul existăm. De ce existăm? Pentru că noi avem un mesaj ca un liant. Românesc, adevărat şi unionist. Noi n-avem scandal în PNL, oamenii sunt, stau, se adună, toate şedinţele delegaţiilor politice naţionale care, aşa se numeşte după statutul nostru ca şi la PNL din România, consiliile politice. Sunt puse pe internet. Deci totul e deschis. Am discutat deschis, dizolvăm PNL-ul după 5 aprilie 2009 sau nu. Oamenii au decis că dacă nu putem şi nu avem bani conservăm, rămânem. Deci AMN-ul a fost un partid pro-rusesc şi s-a pro-rusificat, mai ales, după 2005 şi, mai ales, după ce a eliminat aripa naţional-liberală şi, din câte am înţeles ulterior, s-au dat bani acolo, dar probabil că nu au ajuns toţi pentru menţinerea structurilor. După asta a venit PLDM-ul care introdus raider-ul în politica noastră şi sacii de bani, care practic, au pragmatizat votul şi s-au folosit de rezultatele însărăcirii în bună ştiinţă a populaţiei şi le-au cumpărat voturile cu orez, săpun, pătrunjel, macaroane, sare şi aşa mai departe. Şi AMN-ul probabil că s-a zgârcit şi n-a făcut această concurenţă, dar în afară de asta ideologia sa n-a fost clară. El nu era nici de dreapta, nici de stânga, a încercat să fie pe centru, n-a rezistat. Cea mai mare greşeală a AMN a fost că a eliminat naţional-liberalii, a doua greşeală că n-a constituit un partid naţional-liberal puternic şi le-am propus asta, inclusiv lui Untilă, haideţi să facem un partid naţional-liberal. Luaţi conducerea în uniune, cu voi înapoi şi mergem, este un partid naţional-liberal în România şi haideţi să mergem pe panta europeană, mai lăsăm cu românismul până când, să zicem că va fi mai multă posibilitate. Ei n-au vrut chestia asta şi atunci noi, ca să arătăm diferenţa pentru că defapt aceşti 3 ani sunt o mare dezamăgire pentru populaţia noastră şi dacă după 5 aprilie 2009 noi credeam că trebuie să ne dizolvăm că unele partide care vor promova europenismul şi reformele pentru a fi iligibili pentru UE, păi, acum putem să spunem că nu este aşa şi s-a eliberat foarte clar locul pentru un partid românesc unionist şi vreau să spun că masiva aderare la PNL, iar acum şi la Consiliul Unirii, arată că este o aşteptare foarte mare legată de mesajul românesc şi o lipsă de speranţă că aceste partide care sunt în Parlament nu numai că nu sunt româneşti, dar nici europene. Ele s-au grupat în câteva clanuri, oligarhice, care fură acest act pentru că nu mai cred în el ştiind foarte bine că el va intra în disoluţie. Şi în sensul ăsta AMN neavând mesaj, deturnându-se, probabil, banii acolo în anumte scopuri meschine, personale, venind PLD foarte masiv cu bani şi Urechean care n-a putut să asigure o calitate de lider cu un mesaj clar, iată, asta a prăbuşit AMN pentru că, de fapt, a fost un conglomerat care nu-l poţi să- identifici doctrinar şi cu o orientare clar ideologică. Deci a fost un conglomerat bun de răsturnat comuniştii, dar mai departe trebuia să se structureze cu un mesaj, poziţii, orientare şi loc pe eşichierul politică limpezi. Ceea ce nu s-a întâmplat.
I.P.: În perioada guvernării comuniste, AMN a dezvoltat sau a iniţiat anumite proiecte cu PNL din România. În ce sens a mers această relaţie? Au fost continuate aceste proiecte? Cum s-au împăcat aceste viziuni – liberală şi liberal-socială?
V.P: Serafim Urechean, la un moment, a spus că el vrea să formeze un partid social-democrat de dreapta. Asta nu există. Deci în AMN, partea naţională am dus-o noi, naţional-liberalii. La un moment dat, înainte de eliminarea noastră, aici a fost o delegaţie cu Norica Nicolai, Teodor Meleşcanu, Ionuţ Popescu, Cristi Buşoi şi alţii. Şi atunci noi am avertizat, adică i-am anunţat că se pregăteşte debarcarea naţional-liberaliilor. Urma să aibă loc o întâlnire mai discretă, la ambasadă, dar s-a deconspirat şi atunci aripa strong, centristă a lui Urechean cu care se dăduse şi Untilă, care mereu a fost invidios pe poziţia noastră clară, limpede şi pe capacitatea noastră politică a naţional-liberalilor, el unindu-se cu noi, dar într-un fel rămânând deoparte cu partidul lui de la început, cu ,,Jos Mafia”, el s-a aliat cu Urechean şi a depus efortul ca să fim eliminaţi, ca să preia el această componentă de colaborare cu PNL din România. Şi cred că o perioadă au colaborat. Ce au făcut, nu ştiu. Ştiu că au fost proiecte cu tinerii. Când au încheiat acord, drafturile dându-le tot noi, pentru că noi am făcut mai înainte când eram în PL, relaţii cu PNL-ul şi chiar am stabilit în primul acord că acordul este între două – PL şi PNL – în două state româneşti. Iată, le-am dat drafturile acestea, după care ne-au eliminat. Urechean cu Untilă. Şi PNL, le-am zis atunci, voi degeaba încheiaţi acordul cu AMN, acest acord nu o să fie onorat, Urechean nu vrea să fie asociat cu un partid românesc, un partid din România. El o să îi bage pe altii, ca să menţină, aşa, iluzia că la braţ şi cu dreapta şi cu stânga. Cum spunea el că e învinuit că avea relaţii şi cu Bucureştiul şi cu Moscova. Şi problema e că Urechean a rămas omul Moscovei, chiar dacă a luat cetăţenia română şi chiar dacă îi place să se laude că soţia lui sau cineva din familie provin din oameni care au deţinut şi înalte funcţii publice, inclusiv de miniştri în România, în anumite perioade. Iată, şi acum el a rămas, totuşi, fiind un cadru sovietic, un cadru din regimul comunist, a rămas tributar acestei realităţi din trecut şi mereu s-a temut să vorbească deschis despre România, chiar spunea, aşa mai confidenţial că poate că sunt mai român decât voi, dar asta e acum situaţia. Eu vreau să spun că în Republica Moldova, nu ştiu, când va spune cineva că vine momentul, hai să luptăm, să luptăm să vină momentul. Păi, o să luptăm ca să apropiem momentul. Mi se pare că Eminescu a spus ca viitorul să se împlinească, prezentul trebuie să propună şi Mircea Snegur spunea că ne va spune când va fi unirea, dar văd că a uitat să ne spună.
I.P.: Dumneavoastră, atunci când aţi scris drafturile de care aţi amintit, ce aveaţi în vedere? Colaborare cu PNL din România pe ce zone, pe ce sectoare?
V.P: Pe toate. Inclusiv noi să-i ajutăm pe ei în alegeri, ei pe noi. Cu schimb de experienţă, cu schimb de expertiză, cu proiecte economice, cu reprezentarea şi a face looby pentru interesul basarabenilor în structurile paraeuropene. Noi acolo, de exemplu, de acum PNL-ul, mai târziu, am chemat să sprijine oamenii şi pe europarlamentarii PNL, pentru că noi vrem ca acolo să se audă vocea noastră, şi Elena Băsescu să vorbească şi Cristi Buşoi şi Adina Văleanu şi alţii, Norica Nicolai şi cine mai este acolo, doamna Renate Weber. Deci, să vorbească despre problema Basarabiei. Cu Cristi Buşoi am avut întâlnire aici. Deci asta noi am vrea, pentru că noi considerăm că România este un avocat firesc al Republicii Moldova şi ar trebui să sensibilizeze factorii decidenţi europeni asupra faptului că noi avem o istorie tristă şi trebuie să avem un viitor comun.
I.P.: Care sunt colaborările pe care aţi reuşit să le stabiliţi de la înfiinţarea PNL cu formaţiuni din România sau din Parlamentul European? Cu cine aveţi practic dialog deschis şi în cine puteţi avea încredere?
V.P: Noi suntem partid extraparlamentar şi, din păcate, partidele din România preferă să colaboreze cu partide parlamentare. Eu cred că asta este o greşeală, pentru că PNL în România a avut perioade de cădere, când s-a implicat grupul de dialog social şi alţii ca să ridice partidul şi când îl aveau pe Stolojan ca să preia partidul si să-i dea putere şi capacitate. Iată, acum noi am tot încercat cu PNL să colaborăm, eu cred că Crin Antonescu şi cei din jurul lui, pentru că de exemplu Călin Popescu-Tăriceanu ne-a invitat pe noi la congresul în care el a fost ales preşedinte după ce a devenit prim-ministru. Am participat acolo, din păcate nu ni s-a permis să un discurs de 2 minute în timp ce alţii au avut foarte mult timp. Asta a ridicat un mare semn de întrebare. Că am avut un discurs frumos. Iată, dar după ce a venit Crin Antonescu el cu mare greu mai dă câte un mesaj de sprijin, dar nu vrea să se întâlnească şi să colaboreze. Asta este, cred că, în detrimentul lui, pentru că noi, aici în Basarabia, am sprijinit PNL-ul mereu, inclusiv cu mijloace financiare, pentru că atunci când l-au înaintat pe Nicolae Dabija pentru Parlamentul României din partea PNL, deci puteam să candidez eu sau altcineva cu paşaport românesc, cu o autoritate care e asociată cu idealurile româneşti, a candidat Dabija, care nu era membru al PNL, a intrat în PNL, după a doua zi după ce s-au terminat alegerile a ieşit din PNL, nu ştiu dacă a ieşit din PNL-ul de România şi noi l-am sprijinit şi am stat alături de el. El, practic a câştigat alegerile, numai că aici nu s-a cercetat în ce măsură au fost falsificate. Iată. Şi niciodată alt partid din Republica Moldova n-o să spună votaţi PNL pentru că spunând votaţi PNL de România o să fie clar că şi votaţi PNL de Republica Moldova şi lucrul ăsta dacă nu-l înţelege PNL de România îl socoate mai regretabil. Noi nu deplângem şi nu plângem. Noi mergem pe linia noastră indiferent de faptul, chiar dacă la început s-a avut în vedere ca să ne construim ca PNL, avem şi noi deputaţi în Parlament, şi să avem colaborări. Acum, vreau să fie clar pentru toată opinia publică din România: PNL-ul de Republica Moldova s-a reconstituit în a treia formulă nu pentru Vitalia Palicenco. Nu şi-a făcut Vitalia Palicenco partid. Aşa cum face Mihai Godea, astăzi, aşa cum a făcut Vlad Filat sau cum îşi face Dodon. Astea sunt cazurile clasice, ultimele cum şi-au făcut oamenii partide. Iată, partidul ăsta s-a constituit de un grup de oameni şi eu am fost promovată de colegi la funcţia de preşedinte pe ultima sută de metri după ce s-au purtat negocieril şi nimeni n-a vrut să poarte povara. Ăsta e un lucru foarte important. Plus că sunt foarte denigrată, sunt calomniată, se difuzează informaţii despre mine. N-am avut în viaţa mea nici o colaborare cu absolut nicio Securitate. Nici nu ştiu ce înseamnă asta, dar cei care luptă împotriva unioniştilor, iată, fac lucrul ăsta. Asta fiind şi din zona PPCD de la noi, din zona Roncea din România şi de mulţi alţii. Acum, în PNL din Republica Moldova, caz nemaiîntâlnit, în statul nostru ăsta aşa prăpădit cum este, şi amărât, doi foşti preşedinţi ai PNL – Andrei-Iuri Apostol, care a format prima dată PNL din Republica Moldova, fiind aici o aripă a filialei din Iaşi, care, pe urmă, conform legii a trebuit să se constituite într-un partid, fiind interzise filiale partidelor din alte ţări, iată, şi Mircea Rusu – care prin unirea partidului său, Unificarea, cu partidul lui Andrei-Iuri Apostol a format PNL, care s-a dizolvat în 2001 când au venit comuniştii. Fapt despre care am spus mai sus. Aceşti doi oameni sunt în partidul nostru. Noi suntem trei preşedinţi ai PNL. Ăsta e un lucru foarte important sub aspectul continuităţii, mai ales că noi am sărit peste dizolvări şi reunificări. Deci, asta înseamnă că altceva ne ţine, nu interesul material, meschin. Şi nu suntem şantajabili. Asta e un lucru foarte important. Noi avem un cod etic în care spunem că cei care au colaborat cu Securitatea nu au ce căuta în partid.
I.P.: Un soi de legea lustraţiei aplicată la nivel de partid.
V.P: Legea lustraţiei aplicată în PNL. Am publicat, acum, demult. Şi noi nu avem persoane şantajate. Noi avem persoane extrem de onorabile în birou. Noi din 15 persoane, membri ai Biroului Naţional-Liberal al PNL, noi avem 11 cu cetăţenie română şi 4 care acum aplică. Şi eu sunt preşedinte, vicepreşedinte este doamna Can. Eu am Ordinul Naţional al României pentru merit în grad de comandor, primit când nici nu eram deputat măcar. Doamna Alexandra Can, care are Ordinul Naţional al României în grad de comandor. Anatol Revenco este medic respectat şi Sergiu Afanasiu, un tânăr care a candidat la funcţia de primar la Durleşti şi iarăşi promovează unionismul ca exponent al unei altei generaţii. Şi nici nu avem mulţi preşedinţi, cum în altă parte sunt câte 11. Şi noi am sprijinit PNL din România la alegerile parlamentare – în locale noi nu putem să sprijinim că noi nu votăm – în alegerile pentru europarlamentare, în alegerile prezidenţiale pe Crin Antonescu. Şi o spun deschis. Însă, atunci când a fost referendumul pentru eliminarea lui Traian Băsescu, 19 mai 2007, atunci am chemat ca să fie sprijinit Băsescu şi am spus că pe arena politică trebuie să fie şi Băsescu şi Tăriceanu. Nu era Crin Antonescu atunci preşedinte când Tăriceanu era premier. Deci, astea sunt poziţiile noastre. Acum, mai departe, nu ştiu cum vom proceda pentru că nu ni s-a spus niciodată ,,merci” pentru ce am făcut, dar în acelaşi timp avem două mesaj de sprijin pentru care suntem recunoscători. Un mesaj a fost pentru alegerile din 28 noiembrie 2010, semnat de Crin Antonescu, ne-a urat succes, al doilea mesaj a fost pentru Congresul al III-lea în PNL, unde am fixat mesajul unionist şi acolo s-a făcut remarca legată de aspiraţia istorică seculară a românilor de pe ambele maluri ale Prutului, pe care noi o interpretăm ca sprijin pentru mesajul şi obiectivul politic unionist al unirii Republicii Moldova cu România. Pentru asta suntem recunoscători şi în continuare noi vom lucra. În privinţa tineretului noi am avut încercări foarte bune de colaborare. Ei au fost aici, i-am primit, am găsit şi sponsorizare, i-am sprijinit.
I.P.: Aşadar, la nivel de TNL.
V.P: Tineretul Naţional-Liberal, dar, din păcate, când tinerii noştri au mers încolo nu au fost sprijiniţi. Nu, au fost primiţi, dar nici măcar ce s-a promis nu s-a făcut şi noi i-am sprijinit. Noi i-am sprijinit material, în timp ce ei, când au venit aici… Noi am făcut foarte multe pentru ei ca să fie frumos, am pregătit un proiect de acord, acordul n-a mai fost semnat. Deci, acum au solicitat, nu de mult, propuneri pentru colaborare pentru politicile faţă de Republica Moldova din partea Tineretului Naţional-Liberal. Am dat o sugestie foarte bogată, un program foarte bogat de sugestii, adică un plan, o schiţă, ca să zic aşa, un draft. Foarte bogat. Cu viziunea noastră. Deci, problema este că noi nu avem bani. PNL o duce greu pentru că nu avem bani. Pentru că banii se dau pentru partide pro-ruseşti şi anti-româneşti, dar eu cred că va veni şi sprijin pentru că vin din tot mai multă lume. Acum, sigur că noi am vrea ca să colaborăm cu PNL, sigur că ei vor colabora cu noi, dacă vor vedea că noi suntem în Parlament. Eu cred că este corect să ne sprijiniţi până ajungem în Parlament. După ce o să ajungem în Parlament o să vedem ce o să facem, pentru că noi am propus PL această unificare, publică, propuneţi un preşedinte de la voi, PL din Republica Moldova, dar luaţi de la noi logo-ul şi sigla. Adică, PNL săgeata, şi voi puneţi-l pe Chirtoacă, deşi am rezerve mari faţă de el sau pe altcineva, nu Ghimpu, nu Pavlicenco. Haideţi, să facem lucrul ăsta. Facem PNL parlamentar, că, ştii, deputaţii liberali sunt parlamentari şi în felul ăsta, poftim, aveţi relaţii cu Partidul Liberal Democrat Reformator, internaţional-liberal, dar PL are nişte constrângeri. El a lăsat impresia că sunt sprijiniţi de PDL, că au colaborare cu ei. PDL este anti-PNL din România, PNL cu USL sunt anti- PDL din România şi asta este o mare piedică pentru unificare forţelor liberale de aici, deşi eu cred că dacă ar fi bărbaţi ai neamului românesc şi la Bucureşti s-ar aşeza conducerea PNL cu conducerea PDL şi ar spune ,,Fraţiilor, noi aici putem să ne mâncăm pe tactici, pe strategii,dar haideţi să aplicăm o politică unică faţă de partidele liberale româneşti din Republica Moldova. Haideţi, să invităm conducerea PL, conducerea PNL, conducerea PNR, conducerea PAD-ului, de exemplu Godea, pe care l-am invitat preşedinte la PNL, zic ,,uite, te sprijin în faţa congresului nostru ca tu să devii preşedinte, tu eşti istoric, tu ştii care este obiectivul corect.”. Păi, el mi-a spus într-un fel că sprijin prea mare pentru partid cu mesaj unionist el nu poate găsi. Bine, asta e situaţia, dar ei dacă ar face din România chestia asta şi ar spune ,,haideţi, să vedem, pentru că noi suntem deja într-o ţară europeană, suntem interesaţi ca liberalii de acolo să se constituie într-o structură.”. Păi, dacă PDL-ul de acolo este partidul popular, clar că nu ştii cum să colaborezi cu PNL-ul din România. Iar PL-ul de aici vrea să fie în internaţională liberală pe facţiunea liberală, dar pe de altă parte colaborează cu PDL-ul. Încurcătura asta nu este bună pentru politica moldovenească pro-românească şi pro-europeană. Nu este bună. Şi noi lucrul ăsta îl vedem. De aceea noi am încercat, acum, o altă unificare a celor cu mesaj unionist împreună cu PNR. Noi, defapt, unificarea aceasta, ca să chemăm pe toţi sub drapelul, sub stindardul unionist am început-o de mai demult. Am început-o atunci când am lansat mesajul unionist, la PNL şi atunci am avut o emisiune la Jurnal TV cu prezenţa lui Ion Iliescu şi Gheorghe Funar, care au spus că depinde ce vor face basarabenii, pentru că românii întotdeauna, inclusiv factorii politici ce vor sprijinii această aspiraţie şi nu vor putea spune nu, dacă de aici vor spune toţi că vrem unirea. Asta-i una. Doi, înainte de referendum am spus că e nevoie de un preşedinte care să ne conducă spre unirea cu România, la 28 noiembrie 2010 noi am avut un mesaj, în campania electorală, unionist şi am invitat toate forţele unioniste, fosta mişcare unionistă, care nu a mai apucat să se înregistreze în regim comunist, acum nu am auzit să fi încercat, condusă de Ilie Bratu, practic, este la noi. În PNL am invitat mereu în acţiunile noastre PNR, la 1 decembrie anul trecut, 2011, am făcut acţiuni comune PNL – PNR – Mişcarea Naţional-Creştină şi am încercat şi cu Acţiunea 2012. Parţial am reuşit. Acum, la Congresul al III-lea în PNL am invitat iarăşi Mişcarea Naţional-Creştină, Acţiunea 2012, PNR şi acum, iată, şi Forumul Democrat al Românilor, deja, colaborăm şi cu ei şi am format Consiliul Unirii, unde se regăsesc în platforma asta şi Forumul Românilor de Pretutindeni, cu sediul în Canada şi, prin ei, şi Forumul Democrat al Românilor din Moldova. Plus o grămadă de partide poate mai mici, adică partide extraparlamentare şi ONG-uri şi persoane care s-au regăsit în Consiliul Unirii. Deci, noi facem această unificare unionistă care cuprinde Republica Moldova, România şi diaspora.
(Va urma)
Sursa foto: Apropo Magazin
