În Constituția Republicii Moldova a fost păstrată sintagma „limba moldovenească” și a fost exclusă „grafia latină”. Acest lucru a fost semnalat astăzi de Alexandru Tănase, fost președinte al Curții Constituționale de la Chișinău.
Astfel, expertul s-a arătat indignat de modul în care a fost pusă în practică recenta decizie a Parlamentului de la Chișinău, care promitea înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română” în toată legislația Republicii Moldova, inclusiv în Constituție.
„Totuși, gândirea juridică de pe malurile Bâcului nu încetează să ne uimească! Mă refer la executarea Hotărârii Curții Constituționale din 5 decembrie 2013 și la promisa „ajustare” a articolului 13 din Constituție. Am salutat și eu faptul că, după 10 ani, în sfârșit, avem în Parlament o majoritate care a decis să execute această hotărâre a CC. Am așteptat cu sufletul la gură să văd cum arată noua redacție a articolului 13. Și ce am constatat? De fapt, muntele a născut un șoricel”, a declarat Alexandru Tănase într-un editorial pentru Timpul.md.
În acest sens, expertul a demonstrat cum arăta în Monitorul Oficial al Republicii Moldova textul articolului 13 din Constituție până la votul „istoric” din Parlamentul de la Chișinău:
Ulterior, el a publicat textul articolului 13 din Constituție după votul „istoric” din Parlament:
„Prin urmare, rezultă că acum, conform Constituției, limba de stat în R. Moldova este „limba moldovenească”, dar care a fost golită de garanția constituțională că aceasta funcționează pe baza grafiei latine. Astfel, dacă mâine la putere vin niște nebuni, atunci ei nu vor avea nici un obstacol să treacă din nou „limba moldovenească” la grafia chirilică, invocând „argumentul” că așa scria Ștefan cel Mare.
Câteva cuvinte trebuie spuse despre așa-numita „desuetudine”. Pe malurile Bâcului, se consideră de bonton folosirea latinismelor, dar si a altor cuvinte simandicoase de cei, care nici măcar nu le înțeleg sensul. Nu știu a cui a fost „geniala” idee de a băga în desuetudine alfabetul limbii, care funcționează și astăzi. Culmea este că, în avizul Guvernului, Parlamentul a fost atenționat despre acest detaliu, dar se vede că acesta nu a fost suficient de convingător”, a constatat Tănase.
Potrivit lui Tănase, chiar dacă cuiva i-a plăcut atât de tare cuvântul „desuetudine”, era mai logic să declare „desuet” cuvântul „moldovenească” și nu alfabetul latin.
Totodată, fostul președinte al Curții Constituționale de la Chișinău a explicat cum ar fi trebuit să arate în redacție nouă articolul 13 din Constituția R. Moldova.
„În mod firesc, în Monitorul Oficial trebuia să se facă referință la executarea Hotărârii CCM din 5 decembrie 2013, așa cum, de obicei, se indică „articol declarat neconstituțional prin HCC….”. Pentru asta nici nu ar fi fost nevoie de lege în Parlament, ci mențiune tehnică, o chestiune de „igienă” legislativă, așa cum se face în cazul textelor declarate neconstituționale. În mod firesc, cam așa ar fi trebuit să arate art. 13 în Monitorul Oficial:
Așa deci, acolo unde trebuia modificat nu s-a modificat, dar ceea ce nu trebuia atins a fost exclus”, a conchis Alexandru Tănase.
Menționăm că Parlamentul de la Chișinău a votat, la 16 martie, în lectură finală, proiectul de lege privind înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română” în toată legislația Republicii Moldova.
Ulterior, această lege a fost promulgată de președintele Maia Sandu și publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Legea respectivă ar fi trebuit să implementeze Hotărârea Curții Constituționale din 5 decembrie 2013, prin care s-a stabilit că limba oficială a Republicii Moldova este limba română, așa cum este scris în Declarația de Independență, care prevalează asupra Constituției.
