Simbolurile reprezintă mijloace elementare prin intermediul cărora lumea înconjurătoare capătă coerenţă şi care ne ajută să înţelegem ceea ce observăm. Procesul de simbolizare şi rezultatul său pot fi asumate de indivizi în măsura în care ele funcţionează ireproşabil. Atunci când simbolizarea nu îşi îndeplineşte obiectivul de a genera ordine, ea poate fi contestată şi va fi contestată.
Drapelul bicolor „fluturat” în ultimele zile (după sărbătoarea zilei de 27 martie, a Unirii Basarabiei cu România) de către formaţiunile politice cunoscute drept antiromâneşti, pro-ruse şi în favoarea proiectului identitar moldovenist este propus pentru transformarea în realitate de opinie. Realitatea de opinie se diferenţiază de realitatea factuală, aceea înfăţişată în situaţia de faţă de drapelul Republicii Moldova, tricolorul cu benzi verticale, albastru, galben și roșu şi cu stema ţării la mijloc, un desen stilizat al unui vultur (sau acvile). Drapelul tricolor este realitate factuală legitimată de Comisia Naţională de Heraldică din Republica Moldova.
Indivizii nu sunt liberi să creeze sau să utilizeze orice simbol imaginabil, în cazul în care o fac, totuşi, ei trebuie să fie pregătiţi pentru eventualul eşec al acestui element, care s-ar putea produce din cauza lipsei de legitimitate a simbolului raportat la realitate.
Drapelul bicolor (roşu-albastru) arborat în prezent pe anumite instituţii publice din mai multe zone ale Republicii Moldova exprimă 1. o sfidare a a realităţii întruchipate de drapelul de stat; 2. o propunere de rebranding al simbolurilor identitare, dar care stârneşte confuzie prin contestarea drapelului de stat anterior acceptat de aceleaşi partide pro-ruse, antiromâneşti; 3. o slăbiciune şi o lipsă de răbdare din partea anumitor partide politice de a accede la putere prin mijloace legale.
Modalitatea prin care drapelul bicolor este impus ca temă de dezbatere pe agenda publică nu semnifică altceva decât o manipulare a sistemului de reprezentări. Reprezentările sunt „grila de lectură” cu ajutorul căreia cunoaştem mediul înconjurător. Sub forma producţiilor simbolice, reprezentările sunt relativ stabile în timp, pentru că reglează comportamentul social, stabilesc norme, creează ideologii. Pentru ca o producţie simbolică să fie acceptată de o majoritate are nevoie de timp ca să se performeze în mentalul colectiv şi de legitimitate. Drapelul bicolor a fost mult prea puţin gândit pentru a putea fi şi acceptat aşa cum au dorit-o producătorii săi.
Sursa imagine: AndreiGusan.ro
