Peste 30 de fotografii de la Cetatea Hotin şi Cetatea Albă, realizate de Valentin Eliseu şi Iulia Modiga, vor fi expuse la Clubul Ţăranului din Bucureşti. Vernisajul expoziţiei ,,Basarabia Istorică – Cetatea Hotin şi Cetatea Albă” va avea loc joi, 19 aprilie, începând cu ora 17:45.
La eveniment vor participa şi dr. Dorin Lozovanu (Chişinău), prof. Constantin Bulgaru (Reni), George Damian (București), dr. Robert Stănciugel (București).
Vernisajul este urmat de prezentarea Colecției Dacian Dumitrescu: ,,Presa unionistă din Basarabia (1917-1918) Ziarele epocii”.
Expoziția se desfăşoară sub egida Platformei Civice Acțiunea 2012.
*
Importante simboluri ale românităţii şi puncte strategice la extremităţile
nordică şi sudică a hotarului estic al statului medieval Moldova, cetăţile Hotin şi Cetatea Albă au avut un rol important la edificarea identităţi teritoriale romanesti.
Având rol iniţial de apărare şi adăpost, acestea s-au transformat în
importante centre urbane, economice şi politice, unde au avut loc diverse interferenţe etnice, culturale şi comerciale.
Cetatea Hotin este cunoscută încă din sec. XIII, dar forma actuală a căpătat-o treptat, prin contribuţiile aduse de domnitorii Moldovei, precum şi importantele influenţele din perioadele de dominaţie ale polonezilor şi turcilor, servind mereu ca un centru strategic important al întregii regiuni. Pana în anul 1711 este condusă şi administrată de pârcălabi aflaţi în ascultarea Domnului Moldovei. Între 1711 – 1806, cetatea se află sub controlul Imperiului Otoman care organizează aici o raia. Între 1806 – 1918, Hotinul intră în componenţa Imperiului Ţarist. În perioadele 1918 – 1940 şi respectiv 1941 – 1944, Cetatea se întoarce la Regatul Romaniei.După anexarea Basarabiei la Imperiul Rus în 1812, cetatea Hotin îşi pierde importanţa de odinioară, perindându-se până în prezent sub stăpânirea mai multor autorităţi, care au încercat să răstălmăcească şi trecutul istoric.
Pe lângă faptul că a fost considerată mult timp cea mai importantă cetate a Moldovei, situată la o adevărată răscruce de drumuri şi civilizaţii ( „Iar cine va duce dară cai şi iepe la Camenita, acela va da la Hotin ce ar fi avut să dea la Cernauţi… – Privilegiul lui Alexandru cel Bun pentru negustorii din Livov, 1408 ), Cetatea Hotinului a dobândit această calitate şi prin arhitectura sa inedită, prin influenţele central-europene combinate cu cele româneşti.
Amplasată la vărsarea fluviului Nistru în Marea Neagră, Cetatea Albă a fost atestată încă din antichitate cu denumiri precum Tyras, Albi Castri, Citta Alba, Belgorod, Asprokastron, Moncastron, Akkerman. Situl acestei cetăţi a adăpostit toate neamurile posibile care s-au perindat în acest spaţiu: traci, greci (grecii din Milet sunt cei care in secolul 5 i.H. fondeaza Tyrasul – Ofiussa) daci, sciţi, romani (incep cucerirea in 57 d.H.) huni (care devastează întregul ţinut în jurul anului 375), alani, bizantini (dupa anul 545), slavi, veneţieni, genovezi (în 1315 acestia aveau deja înfiinţate aici avanposturile comerciale), români moldoveni (către 1359, Cetatea Albă devine parte a Moldovei, Alexandru Cel Bun îngrijindu-se îndeaproape de consolidarea cetăţii şi asumându-şi, cu mari beneficii economice, rolul de suveran protector), tătari, turci (1484 – 1812), ruşi (1812 – 1918). Populaţia românească a continuat să locuiască regiunea, indiferent de prezenţa temporară a noilor veniţi, până la revenirea ţinutului în cadrul Regatului României.
Pe data de 2 august 1940, cinci săptămâni dupa Ultimatum, Sovietul
Suprem al URSS, călăuzit de „principiul dezvoltării libere a naţionalităţilor” a adoptat legea „cu privire la formarea Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti”, venind astfel … „în întâmpinarea oamenilor muncii din Basarabia” . Judeţele nordice şi sudice nu sunt însă alocate noii „republici”, ci sunt rupte de restul Basarabiei. Cetatea Hotin şi Cetatea Albă devin parte ale Republicii Sovietice Socialiste Ucrainiene. În perioada celui de-al Doilea Război Mondial (1941-1944), cetăţile istorice se întorc regatului român, pentru ca la terminarea razboiului şi victoria URSS să fie încorporate RSSU. În felul acesta, unul din cele trei imperii cu care geografia ne-a împovărat destinul istoric (Imperiul Ţarist şi apoi Sovietic) devine stăpânul cetăţilor de miazănoapte şi de miazăzi. În anul 1991, când vecinii ucrainieni dobândesc independenţa statală, cele două cetăţi rămân în componenţa noului stat, urmând întocmai „croiala” frontierelor decisă de Iosif Visarionovici Stalin, încuviinţată prin pactul Molotov-Ribbentrop şi agreată de „prietenul de-o vară”, Adolf Hitler.
*
