Anatol Popescu, președintele Asociației „Basarabia” a românilor din regiunea Odesa, consideră că decizia privind eliminarea „limbii moldovenești” ar fi trebuit anunțată de către autoritățile de la Kiev, care să-și prezinte scuzele de rigoare pentru „cei 25 de ani de bătaie de joc”.
„Bătălia pentru limba română, în mod special, în Sudul Basarabiei nu a încetat nici atunci când după semnarea tratatului bilateral cu România, Ucraina a reintrodus denumirea de „limbă moldovenească” cu dedicație pentru școlile cu predare integrală în limba română existente în Sudul Basarabiei. Această presiune durează din 1998. Noi, de 25 de ani, luptăm să revenim la ceea ce este normal, la aceeași programă de învățământ pentru școlile cu predare în limba română cu Cernăuți și Maramureșul istoric. Cu părere de rău, în Sudul Basarabiei s-au făcut presiuni enorme ca să fie deznaționalizat învățământul românesc”, a declarat Anatol Popescu, președintele Asociației „Basarabia” a românilor din regiunea Odesa, în cadrul unei emisiuni.
El a mai adăugat că de-a lungul timpului în Ucraina s-a dus o politică românofobă, subliniind că nici în prezent nu au încetat unele „manifestări” antiromânești.
Fiind întrebat dacă Ucraina ar intenționa totuși să elimine „limba moldovenească”, așa cum anunțase anterior premierul României, reprezentantul comunității românești a menționat că deocamdată nu există un „mecanism clar” în acest sens.
„Ucraina nu are un mecanism clar pentru a elimina „limba moldovenească” din sistemul de învățământ. Aș vrea să corectez cumva bunele intenții și bucuria pe care a emanat-o premierul Marcel Ciolacu la Kiev, dar nu este adevărat că minoritatea recunoscută drept românească de Ucraina nu ar fi avut dreptul să-și numească limba maternă drept română. Este vorba despre minoritatea catalogată drept „moldovenească” în Ucraina, care este de două ori mai mare decât cea definită deja drept românească. (…) Vorbim despre o reminiscență reintrodusă de statul ucrainean independent, că lucrurile nu au rămas neschimbate după URSS. Odată cu momentul 31 august 1889 de la Chișinău și în comunitățile istorice românești de la Cernăuți, din Herța, din Sudul Basarabiei, din Maramureșul istoric, s-a revenit imediat la grafia latină și denumirea de limba română. Ulterior, exact în anul în care s-a semnat tratatul de neagresiune cu România, într-un mod absolut perfid, statul ucrainean a redenumit limba în „limba moldovenească” și ne-a divizat în români și moldoveni”, a amintit Anatol Popescu.
Acesta consideră că vreun înalt demnitar ucrainean ar trebui să-și ceară scuze pentru „această bătaie de joc” de la toți românii din Ucraina și, mai ales, de la cei catalogați drept „moldoveni” în Sudul Basarabiei.
„Timp de un sfert de secol am fost tâmpiți și orbiți că nu am fi ceea ce suntem, că nu am fi români. Ni s-au respins foarte multe lucruri. Au fost întoarse din drum ansambluri folclorice care veneau la festivaluri în țară, în România. Au fost cenzurate aceste ansambluri care aveau brâie tricolor… Incredibil, în perioada de independență a Ucrainei a persistat această tendință românofobă de administrație”, a spus Anatol Popescu.
El a mai atras atenția asupra faptului că, deși în ultimii opt ani oficialii de la București au abordat constant în întrevederile pe care le-au avut cu omologii de la Kiev problema așa-zisei „limbi moldovenești”, subiectul respectiv nu a apărut niciodată în comunicatele oficiale din Ucraina.
„Același lucru s-a întâmplat și acum. Nu mi se pare normal ca premierul României să anunțe această decizie de la Kiev. Mi se pare normal să fi anunțat premierul Ucrainei, cu scuzele de rigoare pentru cei 25 de ani, sau a avut o perfectă ocazie și domnul președinte Zelenski”, a spus președintele Asociației „Basarabia” a românilor din regiunea Odesa.
Totodată, Anatol Popescu a mai remarcat că deocamdată toate actele emise sau declarațiile făcute Guvernul de la Kiev în ultima perioadă nu precizează nimic despre o eventuală eliminare a sintagmei „limba moldovenească” din legea educației.
