Într-un discurs plin de entuziasm, în care a prezentat extinderea UE ca pe o necesitate geostrategică, șefa diplomației germane, Annalena Baerbock, a pledat pentru ca Uniunea Europeană să decidă, luna viitoare, începerea negocierilor de aderare a Ucrainei și Republicii Moldova și pentru avansarea procesului de integrare a Balcanilor de Vest.
De asemenea, în privința necesității reformelor interne ale Ucrainei, ministrul german de externe a explicat că Berlinul este pregătit să renunțe la postul său de comisar european, cerând elaborarea unei foi de parcurs privind reformele interne ale UE în timpul viitoare președinții a Consiliului UE pe care Belgia o va deține în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2024, transmite Calea Europeană.
Uniunea Europeană se află în fața unor decizii de referință privind reforma și extinderea, iar pentru a discuta aceste subiecte, miniștrii de externe din țările membre ale UE și ai celor zece state care doresc să devină membre s-au reunit joi, la Berlin, pentru o conferință ministerială sub titlul „O Uniune mai mare și mai puternică – cum să facem ca Uniunea Europeană să fie pregătită pentru extindere și ca viitorii membri să fie pregătiți pentru aderare”.
Participanții la nivel înalt sunt miniștrii de externe și secretari de stat din țările membre ale UE, statele aspirante, precum și reprezentanți ai instituțiilor UE.
„Vrem să vedem Ucraina ca membră a Uniunii noastre europene”, iar același lucru este valabil și pentru Republica Moldova, a declarat Baerbock.
„Uniunea Europeană trebuie să fie extinsă. Aceasta este consecința geopolitică a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, a adăugat ea, într-un discurs principal care a fost urmat de o dezbatere alături de miniștrii de externe ai Sloveniei, stat membru care va marca anul viitor 20 de ani la aderare, ai Ucrainei și Macedoniei de Nord, state candidate la UE.
Baerbock a făcut aceste remarci în contextul în care șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a aflat într-un turneu în Balcanii de Vest, dar și înainte de o decizie care urmează să fie luată la summitul liderilor UE din 14-15 decembrie de la Bruxelles cu privire la acordarea sau nu Ucrainei a începerii oficiale a negocierilor de aderare, un obiectiv râvnit de Kiev și principala sa prioritate, la fel ca și sprijinul militar și financiar occidental.
Vorbind despre procesul de extindere, ministrul german de externe a apreciat că „ar trebui să împărtășim beneficiile UE cu oamenii mai devreme, chiar înainte ca statul lor să devină membru cu drepturi depline”. „Avem nevoie de modalități de integrare treptată a statelor candidate, de exemplu, în calitate de observatori la reuniunile Consiliului”, a precizat ea.
Cu toate acestea, a apreciat șefa diplomației germane, o „UE extinsă va fi mai puternică doar dacă vom face ceea ce am ezitat atât de mult timp să facem – să revizuim și să regândim modul în care funcționează uniunea noastră”.
„Marea întrebare europeană a acestei perioade nu este dacă, ci cum să consolidăm UE. Pentru că, dacă numărul membrilor UE va crește cu aproape o treime, comunitatea noastră are nevoie de o structură puternică – de la subsol până la acoperiș”, a spus ea.
În acest sens, Annalena Baerbock a subliniat că statul de drept rămâne valoarea de referință a Uniunii Europene și a precizat că extinderea UE nu trebuie să echivaleze cu creșterea componenței Comisiei Europene și a Parlamentului European. Totodată, ea a subliniat că Germania este dispusă să renunțe, rotațional, la postul de comisar european ce îi revine.
În prezent, Comisia Europeană este compusă din 27 de membri, câte unul propus de fiecare stat membru.
„Nu putem lăsa Parlamentul și Comisia Europeană să se mărească din ce în ce mai mult. O idee este de a împărți portofoliile Comisiei între statele membre, astfel încât acestea să poată conduce împreună, în tandem, un domeniu de competență”.
De asemenea, șefa diplomației germane a pledat din nou pentru utilizarea votului cu majoritate calificată în chestiuni legate de politici fiscale și politică externă, deoarece o Uniune Europeană cu 36 de state membre nu poate funcționa cu posibilitatea a 36 de veto-uri, în contextul regulii unanimității. Astfel, ea a subliniat că Germania este conștientă și este pregătită pentru situațiile în care o decizie europeană ar putea fi în defavoarea sa.
Oficialul de la Berlin a vorbit și despre problema reprezentării UE, folosind întrebări retorice: „Cum putem obține responsabilități mai clare în politica externă a UE pe termen lung? Este util ca interlocutorii străini să nu știe dacă trebuie să invite președintele Comisiei, Înaltul Reprezentant sau președintele Consiliului European?”
„Acum ar trebui să elaborăm o foaie de parcurs pentru reformele interne ale UE. Cu cât mai mult investește fiecare stat membru, cu atât mai mult câștigăm împreună. Acesta este dividendul de suveranitate al Uniunii Europene”, a conchis ea.
Întrebarea nu mai este dacă va avea loc sau nu o extindere a UE, ci mai degrabă cum și când se va întâmpla aceasta, a subliniat Ministerul german de Externe.
Potrivit sursei citate, conferința respectivă se dorește a fi o reuniune de lucru în cadrul căreia participanții discută despre reformele interne, despre modul în care se poate consolida capacitatea de acțiune a UE și despre reformele necesare în statele care doresc să devină membre ale UE.
