Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău și Muzeul Naţional de Istorie a României, Biblioteca Națională a Republicii Moldova și Primăria Municipiului Chișinău anunță vernisajul expoziției „Basarabia 1812-1947. Oameni, locuri, frontiere”, luni 28 mai 2012, ora 13:00, la Biblioteca Națională a Republicii Moldova, se arată într-un comunicat de presă, emis de ICR ”Mihai Eminescu”. Expoziţia marchează două sute de ani de la anexarea jumătăţii estice a vechiului Principat al Moldovei de către Imperiul Rus și va fi deschisă până la finele lunii iunie.
Pe 16/28 mai 1812 s-a semnat la Bucureşti, la Hanul lui Manuc, tratatul care încheia războiul ruso-turc din anii 1806-1812, prin care Basarabia a fost anexată de Imperiul Ţarist. La 200 de ani de la acel moment, expoziţia aduce în prim plan, prin intermediul hărţilor, documentelor, imaginilor, publicaţiilor şi obiectelor, principale trasee diplomatice, evoluţia frontierelor şi societăţii acestei provincii. Principalele subiecte abordate sunt: cartografia istorică a Basarabiei înainte şi după 1812; anexarea Basarabiei prin Tratatul de la Bucureşti din 1812, realipirea sudului Basarabiei în urma Războiului Crimeei prin Congresul de la Paris (1856); pierderea sudului Basarabiei prin deciziile Congresului de la Berlin (1878), ce a urmat războiului ruso-româno-turc; unirea Basarabiei cu România (1918), tratatul de recunoaştere de către principalele Puteri Aliate a unirii Basarabiei cu Regatul României (1920), Basarabia în perioada interbelică; ocupaţia sovietică din 1940, în urma Pactului Molotov – Ribbentrop şi campania de eliberare a Basarabiei (1940-1941); Conferinţa de pace de la Paris 1946-1947 şi Tratatul de pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate.
La realizarea acestei expoziţii au colaborat: Ministerului Afacerilor Externe, Ambasada României în Republica Moldova, Arhivele Naţionale ale României, Biblioteca Națională a României, precum şi colecţionarii particulari Valentin Mandache, Mădălin Ghigeanu, Lucreţiu Tudoroiu, Diana Mandache, Cristian Scăiceanu.
Expoziția este însoțită de un catalog care, în cele 156 de pagini ale sale reunește, pentru prima dată, documente şi imagini privitoare la Basarabia în contextul evoluţiei frontierelor sale, prezentarea concentrându-se pe textele tratatelor şi protocoalelor încheiate în urma congreselor şi conferinţelor de pace, a oamenilor şi locurilor din acest important spaţiu geopolitic. Sursele documentare care au fost utilizate provin din fondurile Muzeului Naţional de Istorie a României, Arhivei Ministerului Afacerilor Externe, Arhivelor Naţionale ale României, Arhivelor de Stat ale Turciei din Istanbul, Bibliotecii Naţionale a României şi colecţiilor private amintite.
Toate sursele istorice folosite în realizarea expoziţiei „Basarabia 1812-1947. Oameni, locuri, frontiere” au avut ca scop readucerea în contemporaneitate, cât mai viu şi veridic cu putinţă, a portretului locuitorilor din Basarabia de-a lungul ultimelor două secole. Cunoaşterea vieţii basarabenilor, precum şi a peisajului natural şi uman al ținuturilor răsăritene ale Moldovei sunt azi mai necesare ca oricând, deoarece una dintre consecinţele anului 1812 a fost înstrăinarea artificială a celor două maluri ale Prutului și ignorarea rădăcinilor comune de limbă, civilizaţie şi destin.
