Academia Română, în colaborare cu Academia de Ştiinţe a Moldovei, a organizat, în format hibrid, sesiunea festivă comună dedicată Zilei Culturii Naţionale. Evenimentul a avut loc simultan în Aula Academiei Române şi în Sala Azurie a Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
Importanţa acestei sărbători în conservarea şi promovarea identităţii naţionale a fost evidenţiată şi de preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Ion Tighineanu, care a îndemnat la „conjugarea, în continuare, a eforturilor pentru a crea cât mai multe punţi de colaborare” pentru „apropia cele două maluri ale Prutului până la dispariţia hotarului impus de interesele geopolitice ale unor regimuri dictatoriale”.
Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a afirmat că Ziua Culturii Naţionale stă sub semnul lui Mihai Eminescu, „un vizionar”, care a creat în spiritul poporului său, dar a cunoscut şi armonia popoarelor lumii.
„Nu a scris pentru un loc şi pentru un timp anume. Eminescu a scris pentru nesfârşire. De aceea, ziua naşterii copilului zburdător pe cele dealuri de la Ipoteşti e ziua fastă a destinului acestui popor, proclamată în chip înţelept în cele două state româneşti şi în sufletele românilor de oriunde drept Ziua Culturii Naţionale”, a adăugat Pop.
Prelegeri ştiinţifice au fost susţinute de acad. Mircea Martin, membru titular al Academiei Române, şi acad. Mihai Cimpoi, Academia de Ştiinţe a Moldovei. În cadrul evenimentului a fost lansată emisiunea de mărci poştale „Ziua Culturii Naţionale. O prietenie pentru eternitate”, prezentată de Cristina Popescu, director general Romfilatelia.
La final, inclusiv după mai multe discursuri ale oficialilor, violoncelistul Ştefan Cazacu a susţinut un recitalul muzical, iar un actorii Gabriel Hriţcu, Vlad Galer, Simona Pustianu şi Ionuţ Nicolae au prezentat un moment poetic eminescian.
