Moscova a lansat din nou o serie de atacuri furibunde la adresa autoritățile de la Chișinău, fiind nemulțumită de faptul că Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, a primit un premiu în România.
Maia Sandu a figurat pe locul 5 între cele 16 subiecte pe care Maria Zaharova, purtătorul de cuvânt al diplomației ruse, le-a abordat în cadrul briefingului de săptămâna trecută.
„Urmărim evoluția situației din Moldova, a cărei conducere nu reduce gradul de retorică antirusească”, a anunțat Maria Zaharova, citată de presa din România.
Mai exact, reprezentanta diplomației ruse susține că a fost atentă la ceremonia în cadrul căreia președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a primit premiul „Timișoara pentru Valori Europene” în România.
„În discursul său, nu a făcut abstracție de tradiționalele acuzații nefondate aduse Rusiei privind încercările de destabilizare a situației politice interne, subminarea democrației, războiul hibrid și dezinformarea. Ea a declarat că extinderea spre est a Uniunii Europene a reprezentat o «restaurare a justiției istorice» după ce popoarele din Europa de Est au fost «condamnate la o existență de opresiune și privațiuni» în 1945“, a menționat Zaharova.
„Dacă ne amintim că Sandu este cetățean român, este clar de ce urăște atât de mult” Uniunea Sovietică, a comentat purtătoarea de cuvânt, înainte de a enumera „beneficiile” de care, în opinia Moscovei, a profitat R. Moldova ca republică sovietică.
Purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse a trecut apoi la critici și acuzații la adresa autorităților de la Chișinău, reproșând inclusiv redenumirea unei străzi cu numele Reginei Maria a României, gest interpretat drept un „scuipat” la adresa democrației.
„Autorităţile moldovene înăbuşă orice disidenţă, blochează difuzarea presei independente, persecută opoziţia şi îşi şantajează în mod deschis propriul popor. Se urmăreşte o linie consecventă de respingere a identităţii naţionale, a limbii moldoveneşti materne, iar rescrierea istoriei a devenit «trendul» Maiei Sandu. Un exemplu proaspăt este iniţiativa româno-unioniştilor de a redenumi una dintre străzile centrale ale Chişinăului, care poartă numele lui Aleksandr Puşkin, într-o stradă care poartă numele Reginei Maria a României. Aceasta este un scuipat în faţa nu doar a poporului moldovean, ci şi a democraţiei, despre care Sandu vorbeşte atât de mult. Câte străzi vor mai fi dedicate monarhiilor din trecut? Câte pieţe, instituţii şi locuri publice vor avea o tentă regalistă?”, a comentat Zaharova şirul întrebărilor retorice.
„Dacă actuala conducere de la Chișinău ar fi mers în alegeri de pe aceste poziţii, atunci nu ar exista întrebări. Dacă ar fi anunţat că vor reinterpreta istoria ţării, că vor renunţa la limba moldovenească în favoarea limbii române, că vor lăuda şi glorifica reprezentanţii caselor monarhice din alte ţări în locul oamenilor care au luptat şi luptă pentru libertatea, independenţa şi democraţia Republicii Moldova, iar cetăţenii au susţinut-o, atunci nu ar fi existat întrebări. Dar echipa lui Sandu a intrat cu teze exact opuse. Ce fel de democraţie este aceasta, care le ia oamenilor limba proprie şi numeşte străzile centrale cu numele reprezentanţilor caselor monarhice din alte ţări? Aceasta nu este democraţie, ci colonialism”, a acuzat reprezentanta ministerului condus de Serghei Lavrov.
În acest context, ea a acuzat că în instituțiile statului R. Moldova sunt numiți oameni de la Bucureşti.
„Din decembrie 2023, noul şef al Băncii Naţionale este fostul ministru român de Finanţe – Dragu, şeful Serviciului de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor este Staicu, iar la Procuratura Generală, la Ministerul Justiţiei şi la alte ministere şi agenţii din ţară au fost numiţi mai mulţi consilieri români”, a exemplificat Zaharova.
„Se pare că, pentru promovarea tuturor acestor „valori europene”, M. Sandu a primit la Timişoara un premiu de 30 de mii de euro. În Moldova, o astfel de politică a autorităţilor se numeşte „colonizare hibridă” sub masca integrării europene”, a conchis ea.
La final, reprezentanta diplomației ruse a insinuat că locuitorii din Republica Moldova tânjesc, de fapt, după legăturile cu Rusia, iar Moscova se declară „gata” să le dezvolte.
„Locuitorii ţării protestează din ce în ce mai mult împotriva cursului antipopular şi antirusesc al conducerii. Moldovenii îşi amintesc istoria şi cultura lor. Subliniez – istoria naţională, pentru care strămoşii lor au vărsat sânge, au muncit în fabrici, uzine, câmpuri şi grădini. Oamenii apreciază legăturile cu Rusia prietenoasă. Noi împărtăşim pe deplin această atitudine şi suntem gata să dezvoltăm cooperarea cu prietenii noştri moldoveni”, a încheiat Zaharova.
Menționăm că Maia Sandu a primit recent premiul „Timișoara pentru Valori Europene”, care este însoțit de o recompensă de 30.000 de euro. Totuși, șefa statului nu a luat această recompensă, solicitând mai întâi Centrului Național Anticorupție de la Chișinău să verifice dacă poate intra în posesia premiului bănesc.
