InfoPrut : Sunteţi recunoscut drept ,,candidatul cel tânăr” la funcţia de Primar General al Municipiului Bucureşti. Observăm că oraşul se află într-o dinamică permanentă, are o energie proprie, asemănătoare şi în acord cu cea a tinerilor care îl locuiesc sau îl tranzitează. Observăm că Bucureştiul preia şi transmite mesaje. Unul dintre acestea semnalează că ,,Basarabia e România”. Ce presupune mesajul şi cine îl împărtăşeşte?
Nicuşor Dan: Ştiu ce înseamnă, ştiu cine îl scrie şi sunt de acord cu el. Încă de când eram în Liga Studenţilor, în anii ’90, am dezvoltat o preocupare pentru Basarabia. Am fost o singură dată la Chişinău, la un congres de matematică, în 2000 sau 2001. Dar asta este opţiunea firească: Basarabia e România.
InfoPrut: Cunoaşteţi faptul că în Bucureşti studiază mulţi studenţi şi elevi basarabeni. Ce mesaj aveţi să le adresaţi, mai cu seamă că o parte dintre ei vor vota la alegerile locale din 10 iunie, iar pe viitor ar putea alege să se stabilească aici, să ocupe un loc de muncă după finalizarea studiilor?
Nicuşor Dan: În primul rând îi îndemn să se informeze şi să meargă la vot. Mie mi se pare clar: există un candidat care vorbeşte de un Bucureşti al sec. XXI, plăcut pentru locuitori, care se preocupă pentru locurile de muncă de-adevăratelea, care nu se concentrează asupra anvelopării blocurilor şi pe de altă parte, există nişte candidaţi care vin din alte timpuri, care vorbesc despre şosele, asfalt şi care nu înţeleg lumea în care se află. Aşadar, este o opţiune între sec. XXI şi sec. XIX, oarecum. Eu promit o direcţie de dezvoltare coerentă. În momentul de faţă avem nişte ramuri economice care au potenţial mare de dezvoltare, industria de IT şi industriile creative. Proiectul pe care îl promovez, ,,Dâmboviţa – axa creativă a oraşului” propune alocarea spaţiilor pe care Bucureştiul încă le are, centrul, de-a lungul Dâmboviţei, pentru acest tip de industrii, spaţii universitare şi campusuri lângă ele, tocmai pentru ca universităţile şi bussiness-ul să nu trăiască în spaţii paralele. Sunt convins că dacă vom ajunge să facem din Bucureşti un centru regional în IT şi industrii creative, acest tip de industrii va genera dezvoltarea altor industrii. Este un proiect pe 10 ani, nu garantez că vor fi locuri de muncă imediat. Dacă te gândeşti că există o competiţie globală a oraşelor, în care singurul scop este atragerea investiţiilor şi a investitorilor, tocmai pentru a crea locuri de muncă, este singura direcţie în care Bucureştiul poate să meargă. Asta îi vizează şi pe tinerii din Basarabia, care sunt ca şi mine – care am venit de la Făgăraş – adoptaţi de acest oraş.
InfoPrut: Oraşele Chişinău şi Bucureşti sunt înfrăţite. Ce direcţie de dezvoltare propuneţi pe marginea acestui raport?
Nicuşor Dan.: Aş vrea să ieşim un pic de pe hârtie, de pe înfrăţirea asta de pe hârtie. Direcţia este una culturală, Bucureştiul are un buget uriaş – şi e bine că îl are – de 25-30 de milioane pentru activităţile culturale, sponsorizarea teatrelor şi altele. Sensul pe care eu îl văd pentru Bucureşti este pentru o activitate culturală mai vie, de exemplu nu prin acele teatre închistate, ci prin acele activităţi culturale interesante care vin din zona underground. Văd trupe care să circule prin cartiere şi prin intermediul unor centre culturale de cartiere să nu mai fi nevoit să vii din cartierul tău în centru, ca să vezi un film sau o piesă de teatru. În acelaşi timp, această dinamică de ordin cultural ne permite să facem schimburi culturale, trupe de la Chişinău să vină să joace la Bucureşti, să câştige un proiect la un concurs pe care primăria îl scoate , iar trupe de la Bucureşti să meargă să joace la Chişinău. Şi nu numai trupe, ci şi formaţii.
Nicuşor Dan: În primul rând, îmi pare rău că nu am participat la acţiunile acestor platforme, pentru că în ultimii ani m-am concentrat asupra luptei noastre cu primăria din Bucureşti. Evident că susţin această idee şi nu o fac de-acum, o fac de 20 de ani. Din păcate nu m-am manifestat în ultimii ani în acest sens, concret, mai puţin în anii ’90, când era acea euforie. Dar, evident, Unirea este ceva care ţine de identitatea mea, un lucru foarte firesc, care este în mine.