• Despre noi
  • Contact
  • Cautăm colaboratori
InfoPrut
  • Actualitate
  • Politic
  • Cultural
  • Extern
  • Dosar
  • Opinii
  • Focus
  • Interviu
  • Comunităţi istorice
  • Foto
No Result
View All Result
  • Actualitate
  • Politic
  • Cultural
  • Extern
  • Dosar
  • Opinii
  • Focus
  • Interviu
  • Comunităţi istorice
  • Foto
No Result
View All Result
InfoPrut
No Result
View All Result

Mărțișorul, simbol al venirii primăverii. Aria de răspândire a tradiției de 1 martie

Ana Marchitan by Ana Marchitan
1 martie 2024
in Actual, Cultural
0
Sursă foto: Atdailyblog

Sursă foto: Atdailyblog

0
SHARES
217
VIEWS
Share on FacebookShare on Twitter

Mărțișorul a fost inclus în patrimoniul cultural imaterial al umanității în decembrie 2016. Dosarul „Practicile culturale asociate zilei de 1 Martie” a fost elaborat în comun de România, Republica Moldova, Bulgaria și Macedonia și înaintat în martie 2014. 

Aria de răspândire a tradiției de 1 martie coincide cu teritoriile locuite de români nord-dunăreni și de comunitățile de români sud-dunăreni, indiferent că este vorba de „vlahi” de pe Valea Timocului, de meglenoromâni sau de aromâni.

Ziua de 1 martie este una din cele mai importante din timpul anului și marchează începutul primăverii. Simbolurile bicolore, numite „mărțișoare”, sunt confecționate în ajunul sărbătorii, în familie, în școli, grădinițe sau alte instituții. Oamenii își dăruiesc unul altuia aceste simboluri ale primăverii și le poartă primele zile ale lunii sau până la sfârșitul lunii, când le agață în pomii înfloriți.

Originile sărbătorii mărțișorului nu sunt cunoscute exact, dar se consideră că aceasta a apărut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna lui Marte. Marte nu era numai zeul războiului, ci și al fertilității și vegetației. Această dualitate este remarcată în culorile mărțișorului, albul însemnând pace, iar roșul – război. Anul Nou a fost sărbătorit pe 1 martie până la începutul secolului al XVIII-lea.

Răspândit în toate zonele țării, mărțișorul este pomenit pentru prima dată de Iordache Golescu, iar folcloristul Simion Florea Marian relatează în cartea „Sărbătorile la români” că în Moldova, Muntenia, Dobrogea și unele părți ale Bucovinei exista obiceiul ca părinții să lege, la 1 martie, copiilor lor o monedă de argint sau de aur la gât sau la mână. Moneda, legată cu un șnur roșu, un găitan din două fire răsucite din mătase roșie sau albă sau mai multe fire de argint și aur se numește mărțişor, mărțiguş sau marț.

Mărțișorul era pus la mâinile sau la gâtul copiilor pentru a le purta noroc în cursul anului, pentru a fi sănătoși și curați ca argintul la venirea primăverii. În unele zone, copiii purtau mărțișorul 12 zile la gât, iar apoi îl legau de ramura unui pom tânăr. Dacă în acel an pomului îi mergea bine însemna că și copilului îi va merge bine în viață. În alte cazuri, mărțișorul era pus pe ramurile de porumbar sau păducel în momentul înfloririi lor, copilul urmând să fie alb și curat ca florile acestor arbuști.

Folcloristul Simion Florea Marian scrie că mărțișorul servește celor care îl poartă „ca un fel de amuletă”, dar cine dorește ca acesta să aibă efectul dorit „trebuie să-l poarte cu demnitate”.

Tags: 1 martieheadnewsMărțișorRepublica MoldovaRomâniatradiție
Previous Post

„Escu”, coproducţie a Teatrelor „Stela Popescu” din Bucureşti şi Satiricus din Chişinău

Next Post

Franța: Rusia se află în spatele încercărilor de destabilizare a R. Moldova

Next Post
O nouă zi, o nouă dezinformare propagată de Rusia. Reacția autorităților R. Moldova

Franța: Rusia se află în spatele încercărilor de destabilizare a R. Moldova

Arhiva InfoPrut

  • Cautăm colaboratori
  • Contact
  • Despre noi
  • Dosare
  • Infoprut.ro
  • Sondaje

© 2025 JNews - Premium WordPress news & magazine theme by Jegtheme.

No Result
View All Result
  • Actualitate
  • Politic
  • Cultural
  • Extern
  • Dosar
  • Opinii
  • Focus
  • Interviu
  • Comunităţi istorice
  • Foto

© 2025 JNews - Premium WordPress news & magazine theme by Jegtheme.