Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Catherine Ashton, a efectuat o vizită de lucru la Chișinău, unde a luat parte la ședința ministerială cu participarea reprezentanților Parteneriatului Estic, scria la data de 05 iunie 2012, informează Vocea Rusiei.
Experţii menţionează că politicienii au o atitudine tot mai rece faţă de Ucraina, care era nu de mult favorită la acest proiect european şi promovează alte ţări, inclusiv Moldova. Însă nivelul democraţiei în ele este practic la fel şi departe de cel european.
Nu cu mult timp în urmă, scrie Vocea Rusiei, Ucraina a fost lideră necondiţionată a programului Parteneriatul Estic. Însă studiile au demonstrat că ea îşi pierde vertiginos poziţiile. Este vorba şi de climatul de afaceri, şi de economia de piaţă, şi de democraţie. Indicele integrării europene al Parteneriatului de Est demonstrează că Ucraina rămâne în urmă în ce priveşte nivelul de introducere a standardelor UE, deşi dialogul politic cu Europa este destul de intens. Totodată, şeful Parlamentului European, Jerzy Buzek, şi-a exprimat recent preocuparea în legătură cu îngrădirea libertăţilor în Ucraina. În ţară răsună tot mai des temeri referitoare la izolarea ţării de UE. În plus, este şi poziţia unor ţări europene, care ameninţă că semnarea Acordului de Asociere a Ucrainei cu UE va fi amânată atât timp cât liderii opoziţiei, în special Iulia Timoşenko, se vor afla în detenţie. În acest sens, vă prezentăm opinia expertului rus Vladimir Bruter.
„Cred că nimeni din Europa nu a considerat niciodată că Ucraina poate adera în curând la UE. Mai mult, nici în perspectivă nu s-a avut în vedere această posibilitate. De aceea, nu este decât un clişeu afirmaţia că Ucraina a pierdut ceva, iar Moldova a găsit”.
Europenii au o părere destul de pozitivă vizavi de Moldova. În orice caz, studiile lor arată că ea demonstrează un nivel ridicat de apropiere de standardele UE şi de dezvoltare a democraţiei. Fireşte, nu se poate afirma sigur că aceste estimări sunt obiective. Altfel cum se explică faptul că în rândul liderilor Parteneriatului Estic se află Georgia. Orice analist independent şi moderat n-ar putea afirma că, în prezent, Georgia este un stat democratic.
Nici în Moldova nu sunt rare cazurile răsunătoare de nerespectare a drepturilor omului. Este suficient să ne amintim întâmplarea de anul trecut, când a fost arestat scriitorul şi blogger-ul rus Eduard Baghirov, fiind suspectat de organizarea dezordinilor din 2009 de la Chişinău. În practica politică astfel de cazuri sunt numite private şi ele, de obicei, nu strică statistica. Iar despre conflictul nistrean sau creşterea spiritelor naţionaliste în Moldova, politicienii europeni vorbesc doar în cazuri rare, necesare lor, consideră politologul Konstantin Zatulin.
„De fapt, emisarii europeni încurajează Moldova să se distanţeze de CSI şi Rusia. Iar aici, oricât nu s-ar explica această situaţie prin succese în sfera democraţiei, substratul nu este democraţia, ci obiectivul geopolitic. Ei trebuie să sprijine Moldova, care treptat se îndepărtează de Rusia şi astfel se îndepărtează de soluţionarea conflictului nistrean”.
Pe 26 iunie va avea loc şedinţa Consiliului de Cooperare între Moldova şi UE, la care se va semna acordul referitor la spaţiul aerian unic şi va fi anunţată a doua etapă a planului de liberalizare a regimului cu vize pentru cetăţenii acestei ţări. Deşi, în viitorul apropiat, nu poate fi vorba despre deplasarea fără vize. Cu ajutorul acestei tactici, strategii europeni vor să ţină Moldova în aria sa de influenţă.
