Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a lansat noi acuzații la adresa autorităților Republicii Moldova, insinuând că acestea „și-ar dori cât mai rapid unirea cu România” pentru a obține „anumite oportunități”.
Șeful diplomației ruse a acuzat-o pe Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, că s-ar angaja în politica de „rupere a legăturilor cu Federația Rusă”.
„Maia Sandu a fost transformată într-un instrument de asimilare a spațiului geopolitic de către Uniunea Europeană, iar în viitor de către NATO. Totul se îndreaptă spre aceasta, deși în Constituția R. Moldova este stipulat statutul de neutralitate. Este trist că ei nu au învățat nicio lecție din ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani. NATO a făcut deja din Ucraina un instrument al agresiunii sale, acum vor la fel și cu R. Moldova”, a declarat Lavrov în cadrul unui interviu pentru presa rusă.
De asemenea, oficialul de la Moscova s-a referit și la situația din regiunea separatistă transnistreană, insinuând că „Republica Moldova vrea să renunțe la Transnistria și să se unească cu România”.
„Se pare că R. Moldova a hotărât să abandoneze Transnistria. Maia Sandu a declarat că vor organiza un referendum privind aderarea la Uniunea Europeană fără Transnistria. Aparent, ei vor să se unească rapid cu România și să obțină niște oportunități suplimentare. Poate că ei vor să rezolve problema transnistreană prin mijloace militare. Ar fi o nebunie din partea conducerii moldovenești. Cred că ei trebuie să înțeleagă acest lucru, sau acest lucru ar trebui să le fie explicat clar”, a mai spus Lavrov.
El a mai acuzat Guvernul Republicii Moldova că ar fi refuzat numeroasele invitații ale Rusiei și ale Tiraspolului de a relua discuțiile în formatul 5+2.
Menționăm că, în realitate, războiul pornit de Rusia împotriva Ucrainei a blocat complet formatul de negocieri „5+2”, iar autoritățile de la Chișinău au declarat anterior că revenirea la acesta este condiționată de ameliorarea relațiilor dintre Moscova și Kiev.
Formatul „5+2” a fost lansat în 2005 și presupune convorbiri între Chișinău și Tiraspol cu participarea Rusiei, Ucrainei și OSCE, ca mediatori. Statele Unite și Uniunea Europeană au calitatea de observatori.
