Acum două săptămâni la Chișinău se întâmpla un eveniment politic important: trei comuniști convinși au luat decizia de a părăsi rândurile celei mai numeroase fracțiuni parlamentare, adică PCRM (07 iunie 2012). Aceștia vor activa independent în cadrul acestui Legislativ. La început cei trei ”fugari” au explicat că decizia de a părăsi rândurile fracțiunii parlamentare aflate în opoziție este argumentată de necesitatea de a reveni în Parlament, căci pentru asta poporul i-a investit cu voința lui politică. Ulterior, cei trei au completat cu faptul că ei sunt cei care vor promova și vor proteja interesele minorității ruse, aceasta este datoria lor, iar pentru ca să fie eficient demersul lor își vor crea și partid.
La numai o săptămână după plecarea lui Mișin, Babenco și Botnariuc din cadrul PCRM, deputații comuniști revin în Parlament ca să continue lupta fără compromisuri pentru democrație și pentru interesele cetățenilor.
Anterior, deputații fracțiunii liberale din Legislativul de la Chișinău, Valeriu Munteanu și Victor Popa au venit cu o sesizare către Curtea Constituțională privind posibilitatea încetării mandatului, fără consimțământul deputatului, în cazul în care acesta nu participă la ședințele în plen ale Parlamentului și la ședințele comisiilor de specialitate. Acțiunea deputaților liberali se rederea în primul rând la colegii din cadrul fracțiunii comuniste. Cumulat membrii fracțiunii liberale aveau mai puțin de 10 absențe de la ședințele legislativului.
Sesizarea celor doi deputați a avut drept temei cele 623 absențe din anul 2011 și boicotul tuturor ședințelor din anul 2012 de către deputații PCRM. Volumul absențelor a ridicat mai multe semne de întrebare. Reușesc aceștia să se afle în serviciul poporului, în condițiile în care exercitarea mandatului deputatului acoperă întreaga activitate politică a deputatului, atât cea parlamentară, cât și cea extraparlamentară, inclusiv adoptarea legilor în cadrul ședințelor în plen a Parlamentului, participarea la ședințele comisiilor de specialitate ale Parlamentului?
Deputații PCRM susțin că lucrează cu alegătorii în teritoriu, ceea ce implică discuții pe marginea situației politice din țară. Cu toții ne dăm bine seama că în discuțiile cu alegătorii nu poate lipsi un punct important: problemele acestora, la care deputații, indiferent de gravitatea acestora, îi bat pe umbă și le spun: da, ne ajutați să ne ocupăm fotoliile și le rezolvăm, doar că de această dată deputații PCRM le-au ocupat. Cum îi reușește unui deputat să găsească soluții pentru problemele celor pe care-i reprezintă? Propunerile legislative sunt o cale, pentru că acestea reprezintă intenţia de a se iniţia elaborarea unui sau mai multor acte legislative, care vizează o anumită problemă sau un grup de probleme şi care au menirea de a reglementa anumite domenii ale raporturilor sociale.
Totuși, comuniștilor nu le convine această cale și au ales-o pe cea a boicotului.
Curtea Constituțională a reținut că, în ceea ce privește exercitarea mandatului de deputat, în majoritatea parlamentelor există o obligație formală de prezență, atât în plen, cât și în comisie. Practica altor state denotă faptul că numai lipsa repetată de la ședințele în plen ale Parlamentului sau de la ședințele comisiilor de specialitate se sancționează și că este esențial ca o excludere definitivă să rămână rămână o procedură excepțională, o sancțiune sau un ultim remediu, ce ar trebui să se limiteze strict la cazurile prevăzute de lege. În caz contrar, aceasta ar putea deveni o armă periculoasă în mâinile majorității parlamentare împotriva opoziției sau a grupurilor minoritare.
În același context, Curtea a subliniat că, spre deosebire de absențele nemotivate, protestul parlamentar constituie, eminamente, o absență motivată politic, fiind o metodă de luptă politică, o acțiune a unui deputat sau a unui grup de deputați, ca ripostă la o anumită acțiune a majorității, prin care se exprimă o manifestare, fără acte de violență, a opoziției împotriva unor acte sau decizii care sunt considerate ilegale sau contrare interesului comun, cu scopul de a obține cedări.
Astfel, Curtea a statutat că sintagma „ridicarea mandatului” nu este aplicabilă acțiunilor de protest parlamentar în cadrul activității politice a deputatului, care nu este legată nemijlocit de procesul de creație legislativă, dacă nu se recurge la violență fizică sau psihică.
Curtea Constituțională a hotărât că în sensul alineatului (2) al articolului 69 din Constituție, încetarea calității de deputat prin „ridicarea mandatului” poate avea loc în condițiile expres prevăzute de Constituție, de legile care reglementează organizarea și funcționarea Parlamentului și care definesc statutul deputatului.
Președintele Curții Constituționale, dl.Alexandru Tănase a menționat: ”nu poate fi calificată ca și absență nemotivată acțiunile de protest parlamentar. Ridicarea mandatului nu este posibilă printr-o simplă Hotărâre de Parlament, în acest sens, Parlamentul trebuie să adopte o lege care prevede întregul mecanism de ridicare a mandatului.”
În această ordine de idei, Victor Popa a subliniat că a fost creat un grup de lucru pentru amendarea, modificarea Regulamentului Parlamentului:”Vor fi introduse capitole noi ca: sancțíonarea, ridicarea mandatului.”
Deși componența Legislativului a rămas aceeași, deputații PCRM au ocupat locurile pe care le-au lăsat libere timp de o perioadă îndelungată. A fost aceasta o consecință a părăsirii celor trei deputați PCRM a formațiunii sau e o schimbare de priorității și se dorește de a continua fără compromisuri lupta politică în interesul poporului, a democrației și a independenței țării, așa cum a declarat Vladimir Voronin? Cui să mulțumim pentru revenirea comuniștilor la ședințele Parlamentului: lui Mișin, liberalilor, Constituției sau cetățenilor la care se gândesc mereu demnitarii?
De la Chișinău pentru InfoPrut, Elena Podoleanu
