Oficiali de rang înalt din Ucraina, Republica Moldova și România, dar și experți din Europa și de peste ocean discută în aceste zile la București în cadrul unui Forum internațional despre securitatea și dezvoltarea regiunii Mării Negre în contextul războiului de agresiune al Rusiei.
În cadrul evenimentului, președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, a ținut un discurs despre integrarea europeană a R. Moldova, iar premierul Dorin Recean a vorbit despre impactul războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina, transmite Radio Chișinău.
Potrivit premierului R. Moldova, autoritățile estimează o intensificare a atacurilor Rusiei în Ucraina în următoarele luni și ca urmare o creștere a presiunilor economice și de securitate asupra R. Moldova. El a mai adăugat că, în acest context, R. Moldova investește în consolidarea capacităților de apărare, iar ca prioritate este dezvoltarea sistemelor de apărare antiaeriană. Oficialul s-a referit în cadrul intervenției sale online și la amenințările din partea Moscovei care vin sub formă de dezinformare și atacuri hibride.
„În acest moment Rusia nu poate să ajungă militar în Rep. Moldova. În schimb, aceasta a demarat un arsenal întreg de război hibrid, cu atacuri cibernetice, cu campanii de dezinformare, care încearcă să inducă ură și să producă divizare în societate. Sunt încercări de a organiza proteste plătite, se utilizează bani criminali și grupări criminale ca să finanțeze activități ilegale și să corupă alegătorii, dar și sistemul democratic”, a spus Dorin Recean.
Premierul de la Chișinău a mulțumit României pentru sprijinul necondiționat și a trecut în revistă principalele proiecte de infrastructură între cele două maluri de Prut, care au reușit să asigure Republicii Moldova independență energetică față de R. Moldova.
Prezent la același eveniment, președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, a ținut un discurs în cadrul panelului referitor la integrarea europeană a Republicii Moldova și a Ucrainei în actualul context european.
Alături de partenerii săi și de vecini, R. Moldova se simte în siguranță, a declarat Igor Grosu. El a subliniat că, timp de 30 de ani, cetățenii R. Moldova, au simțit ce înseamnă șantajul și amenințările energetice ale Rusiei.
„Integrarea în UE este proiectul nostru de țară. Odată cu avansarea acestui proces suntem din ce în ce mai determinați pentru agenda noastră de reforme. Sperăm foarte curând să începem negocierile de aderare. Întregul proces este în primul rând pentru cetățenii noștri din Rep. Moldova, care trebuie să trăiască în pace și siguranță, cu o guvernare și justiție eficientă, economie puternică și competitivă care poate să genereze locuri de muncă bine plătite”, a declarat Igor Grosu.
Igor Grosu a mulțumit României, care este principalul avocat al Chișinăului, dar și Ucrainei, care apără în prezent securitatea R. Moldova. Oficialul a făcut trimitere la o serie de proiecte pe care R. Moldova le realizează împreună cu Ucraina, în pofida războiului, printre care calea ferată dar și podul peste Nistru, între Soroca și Yampil.
Într-un mesaj video, președintele Radei Supreme de la Kiev, Ruslan Ștefanciuk, a mulțumit R. Moldova pentru sprijinul acordat, menționând că pentru Ucraina în acest moment prioritară este livrarea de arme și sisteme de apărare aeriană pentru a lupta cu agresorul.
„Prioritățile noastre imediate sunt de a oferi armele necesare Ucrainei cât mai curând posibil, inclusiv artilerie grea, sisteme de apărare aeriană, precum și muniție. Trebuie puse sancțiuni asupra Rusiei, trebuie să înăsprim regimul de sancțiuni și să grăbim procesul de aderare a Ucrainei la UE și NATO”, a declarat Ruslan Ștefanciuk.
Aflat la a 8-a ediție, Forumul internațional de Securitate la Marea Neagră și Balcani (Black Sea and Balkans Security Forum) a reunit la București diplomați, militari și specialiști în politică internațională, fiind o platformă pentru dezbaterea celor mai importante provocări geopolitice la nivel internațional în acest moment.
Forumul este un important eveniment de securitate, apărare și politică externă organizat în acest an de Ministerul de Externe și Ministerul Apărării Naționale din România.
