Parlamentul Republicii Moldova a aprobat joi, 6 iunie, în lectură finală, amendamentul care extinde noțiunea de „trădare de patrie” din Codul penal, în pofida criticilor opoziției și a unor organizații internaționale pentru apărarea drepturilor omului.
Modificările vor permite tragerea la răspundere penală a persoanelor pentru fapta de trădare de patrie, exprimată prin „acordare de ajutor în vederea desfășurării unor activați ostile împotriva securității statului”, transmite Europa Liberă.
Autorii amendamentului, deputați din fracțiunea PAS, afirmă că vechea formulare, care viza „acordarea de ajutor unui stat străin la înfăptuirea activității dușmănoase împotriva Republicii Moldova”, era prea vagă și greu de aplicat.
Prin votul final al Parlamentului de la Chișinău, articolul 337 din Codul Penal va avea următorul conținut:
„Trădarea de Patrie, adică fapta săvârșită intenționat, de către un cetățean al Republicii Moldova, împotriva suveranității, independenței, unității, indivizibilității, securității sau capacității de apărare a Republicii Moldova, în interesul unui stat străin, unei organizații străine, unei entități anticonstituționale sau reprezentanților lor, exprimată prin:
- a) trecere de partea inamicului pe timp de război sau conflict armat;
- b) spionaj;
- c) divulgare a secretului de stat;
- d) acordare de ajutor în vederea desfășurării unor activații ostile împotriva securității statului.”
Din argumentarea la proiectul de lege au fost eliminate câteva alineate care specificau, între altele, că „acordarea de ajutor în vederea desfășurării unor activații ostile împotriva securității statului” se exprimă și prin „campanii de dezinformare” care sunt de natură să aducă atingere „suveranității, independenței, unirii, indivizibilității, securității sau capacității de apărare a Republicii Moldova”.
Astfel, această prevedere – art. 337, litera d) din Codul Penal – ar urma să fie interpretată, inclusiv, în coroborare cu art. 4 din Legea securității statului, care definește pericolele deosebite pentru securitatea statului. Printre acestea se numără și amenințările hibride la adresa statului, exprimate prin campanii de propagandă ostilă sau de dezinformare, care pot dăuna regimului constituțional.
Menționăm că, anterior Amnesty International, o cunoscută organizație pentru apărarea drepturilor omului, a solicitat autorităților de la Chișinău să renunțe la noua definiție a „trădării de patrie”, spunând că aceasta ar reprezenta „o amenințare pentru libertatea de exprimare”.
Organizația a cerut Parlamentului de la Chișinău să renunțe la modificări, iar președintei Maia Sandu – să nu promulge legea. Apărătorii drepturilor omului au avertizat că noua formulare ar putea fi folosită împotriva opoziției sub pretextul luptei cu influența străină. Deputații PAS Igor Chiriac și Andrian Cheptonar, autorii amendamentului, au respins criticile aduse de Amnesty International.
